Anual, la 25 aprilie este marcată Ziua mondială de combatere a malariei. Genericul anului curent este ”Malaria se termină cu noi: reinvestiți, revigorați, accelerați” și își propune să revigoreze eforturile la toate nivelurile, de la politica globală – la acțiunea comunitară, pentru a accelera progresul de eliminare a malariei, transmite Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP).
Comunitatea globală s-a reangajat față de malarie la sfârșitul anilor 1990 și, ca urmare, se estimează că 2,2 miliarde de cazuri și 12,7 milioane de decese au fost prevenite în mai mult de două decenii. Evenimentele meteorologice extreme, conflictele, urgențele umanitare și stresul economic perturbă eforturile de control al malariei în multe țări endemice, lăsând zeci de milioane de oameni cu acces limitat la serviciile de care au nevoie pentru a preveni, detecta și trata boala. Astăzi, malaria răpune o viață în fiecare minut, majoritatea deceselor având loc în Regiunea Africană a OMS.
- La nivel global, în 2023, au existat aproximativ 263 de milioane de cazuri de malarie în 83 de țări care au cauzat 597 de mii de decese.
- În 2023, Regiunii Africane a OMS îi reveneau 94% din cazurile de malarie (246 de milioane) și 95% (569 de mii) din decesele cauzate de malarie.
- Copiii sub 5 ani au reprezentat aproximativ 76% din toate decesele cauzate de malarie din regiune.
Potrivit comunicatului ANSP, R. Moldova are statutul de țară liberă de malarie, dar anual înregistrează cazuri de import. În anul 2024, s-au înregistrat cinci cazuri la persoane care au călătorit în zone endemice. Faptul că vectorul specific (anofelidele) permanent este prezent pe teritoriul țării poate favoriza reintroducerea infecției în țară. Aceasta a devenit deosebit de important pe fundalul fenomenului de migrație intensă a cetățenilor republicii, inclusiv în zonele endemice la malarie.
Malaria este o boală parazitară care este răspândită la oameni prin mușcătura unor tipuri de țânțari și care poate provoca boli severe, uneori fatale. Infecția nu se răspândește direct de la o persoană la alta. Primele simptome pot fi ușoare, similare cu multe boli febrile, fapt ce crează dificultăți în recunoașterea ei. Simptomele ușoare sunt: febră, frisoane și dureri de cap. Dacă tratamentul este promt, majoritatea pacienților se recuperează rapid. În cazul tratamentelor întârziate, apar complicații severe cum ar fi: anemia malarială severă, malaria cerebrală, coma și decesul. Sugarii, copiii sub 5 ani, femeile însărcinate, persoanele cu HIV prezintă un risc sporit pentru infecțiile severe. Diagnosticul și tratamentul precoce nu doar previn complicațiile și decesele cauzate de malaria, dar contribuie și la reducerea transmiterii infecției.
Este important ca fiecare dintre noi să ia aminte că:
– malaria este o boală parazitară periculoasă pentru viaţă, cu transmitere prin înţepătura ţânţarilor infectaţi;
– călătoriile din Regiunea Europeană în ţările endemice la malarie necesită administrarea tratamentului profilactic;
– simptomele clinice pot apărea la o săptămână din momentul sosirii în ţara endemică şi în decurs de până la doi ani după părăsirea acesteia;
– boala poate fi prevenită şi tratată;
– în caz dacă suspectaţi primele semne de boală, solicitaţi asistenţă medicală.