Cură de detoxifiere, soluții pentru slăbire, întărire a imunității sau antistres: unul din patru francezi consumă în mod constant suplimente alimentare. Adesea percepute ca fiind naturale și inofensive pot fi totuși cauza unor efecte adverse grave, subliniază autoritățile sanitare franceze, scrie Agerpres, citând AFP.
În timp ce 37% dintre francezi cred că suplimentele alimentare „compensează o alimentație necorespunzătoare”, conform unui barometru pentru 2025, Agenția Națională de Securitate Sanitară (ANSES) a găzduit marți o masă rotundă la Cité des Sciences din Paris pentru a „demonta ideile preconcepute despre aceste produse”.
Prezente în farmacii, reclame sau pe internet, suplimentele alimentare se află la granița dintre alimente și medicamente. Vitaminele B, C, D sau oligoelemente, sunt preferatele fancezilor. Din 2019, vânzările de suplimente alimentare în farmacii au crescut cu 56%, potrivit unui barometru al lobby-ului produselor de sănătate fără prescripție medicală, NèreS.
Spre deosebire de medicamente, suplimentele alimentare nu fac obiectul unei autorizații de introducere pe piață. Nu sunt cerute studii de eficacitate sau de siguranță înainte de comercializarea lor. Prin urmare, suplimentele nu pot avea efecte terapeutice.
Dacă promit rezultate împotriva surmenajului, nervozității, problemelor de somn sau a kilogramelor în plus, mențiunile nutriționale și de sănătate pe care le pot afișa pe ambalaje sunt reglementate de Uniunea Europeană.
Cu toate acestea, multe suplimente alimentare – vândute în principal pe internet – merg mai departe și promit miracole pentru diverse patologii.
Unii susțin că tratează astfel cancere, combat problemele de fertilitate sau vindecă endometrioza.
Potrivit serviciului de combatere a fraudelor, din 95 de site-uri web care comercializează suplimente alimentare controlate în 2017 (cele mai recente cifre disponibile), 76% au fost neconforme.
Din 2009, ANSES a stabilit un sistem de „nutrivigilență” pentru a monitoriza efectele adverse legate în special de consumul de suplimente alimentare.
Numai în 2024, agenția – care nu are competențe de poliție sanitară – a primit peste 500 de semnalări. După analiză, agenția emite în medie 17 alerte în fiecare an privind produsele periculoase către autoritățile publice.
Departe de a fi inofensiv, consumul de suplimente alimentare poate prezenta riscuri nutriționale, abuz sau interacțiuni medicamentoase de care consumatorii nu sunt adesea conștienți.
De exemplu, zincul poate crea deficiențe de cupru, aloe vera este contraindicată în cazurile de ocluzie intestinală sau echinaceea în cazurile de patologie a sistemului imunitar.
În ceea ce privește vitamina D, ANSES a avertizat în 2023 cu privire la supradoze la sugari legate de administrarea de suplimente alimentare.
Recent, agenția sanitară a tras un semnal de alarmă și în ceea ce privește ‘suprimatoarele poftei de mâncare’ pe bază de planta Garcinia cambogia, după mai multe cazuri de afectare a ficatului, inclusiv un deces, transmite Agerpres.