Schimbările climatice ar putea agrava problemele de sănătate neurologică în Europa, prin creșterea temperaturilor, poluarea aerului și extinderea unor boli infecțioase. Persoanele în vârstă, copiii și oamenii cu afecțiuni preexistente sunt printre cei mai vulnerabili, iar lipsa accesului la locuințe răcoroase și la spații verzi poate accentua riscurile, transmite Euronews.
Temperaturile ridicate afectează sănătatea creierului și pot agrava afecțiunile neurologice existente, avertizează neurologul Ulf Kallweit, citat de Euronews Health. Potrivit acestuia, numărul cazurilor de accident vascular cerebral (AVC) crește atunci când temperaturile depășesc 30 de grade Celsius.
Kallweit, copreședinte al grupului de lucru privind influențele mediului din cadrul Academiei Europene de Neurologie, estimează că accidentele vasculare cerebrale asociate căldurii, care reprezintă în prezent aproximativ 1% din totalul cazurilor de AVC, ar putea ajunge la 5–8% în următorii 20–30 de ani.
Un alt efect al temperaturilor ridicate este perturbarea somnului. În nopțile tropicale, când temperatura nu scade sub 20 de grade Celsius, organismul se răcorește mai greu, iar somnul profund poate fi afectat. Potrivit specialistului, lipsa somnului de calitate pe perioade îndelungate poate crește riscul de AVC și demență.
Schimbările climatice pot favoriza și extinderea geografică a unor boli transmise de căpușe și țânțari, dintre care unele pot afecta sistemul nervos. Borelioza Lyme, transmisă prin mușcătura căpușelor infectate, poate provoca inclusiv complicații neurologice.
Malaria este un alt risc urmărit de specialiști în contextul schimbărilor climatice. Kallweit avertizează că, în următorii cinci până la zece ani, boala ar putea deveni o preocupare mai mare în sudul Europei. Această evoluție este prezentată ca o posibilitate, nu ca o certitudine.
Persoanele vulnerabile sunt cele mai expuse
Riscurile nu sunt distribuite în mod egal în rândul populației. Copiii, femeile însărcinate, persoanele în vârstă și cele care suferă deja de anumite boli sunt mai vulnerabile la căldură extremă și la alți factori de mediu.
Situația poate fi mai dificilă pentru persoanele care locuiesc în cartiere defavorizate și nu își permit să folosească aer condiționat. Condițiile de locuit, accesul la alimente sănătoase, poluarea și zgomotul pot influența, de asemenea, sănătatea creierului.
Cercetările recente menționate în articol arată că persoanele care trăiesc în condiții de deprivare socioeconomică prezintă indicatori mai slabi ai sănătății cerebrale, inclusiv un volum total mai mic al creierului și mai multe semne de leziuni vasculare.
Spațiile verzi și locuințele adaptate la căldură pot reduce riscurile
Accesul la spații verzi ar putea contribui la protejarea sănătății creierului. Potrivit lui Kallweit, cercetările indică faptul că petrecerea unei ore pe săptămână în pădure este asociată cu un risc cu 3% mai mic de AVC și cu un risc cu 4% mai mic de demență.
Specialistul recomandă, de asemenea, protejarea somnului prin reducerea expunerii la lumină și zgomot și petrecerea timpului în medii naturale.
Totuși, măsurile individuale nu sunt suficiente. Autoritățile pot contribui la reducerea riscurilor prin limitarea poluării și a expunerii la substanțe toxice, îmbunătățirea accesului la spații verzi și adaptarea clădirilor la temperaturile ridicate.
Kallweit consideră că proiectarea locuințelor trebuie regândită pentru a limita pătrunderea excesivă a soarelui și supraîncălzirea interioarelor.