Greutatea corporală nesănătoasă afectează tot mai mulți copii din Republica Moldova, iar specialiștii avertizează că fenomenul riscă să devină o problemă majoră de sănătate publică. Datele celui mai recent raport al Inițiativei europene COSI arată că unul din cinci copii de 7 ani este supraponderal sau obez, în timp ce alți copii se confruntă cu subponderabilitate. Alimentația dezechilibrată, consumul ridicat de produse nesănătoase și timpul excesiv petrecut în fața ecranelor contribuie la această „dublă povară” a malnutriției, care poate avea efecte pe termen lung asupra sănătății și calității vieții.
În acest context, monitorizarea riguroasă a statutului ponderal al copiilor este esențială pentru politici publice eficiente. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a lansat în 2007 Inițiativa europeană privind supravegherea dezvoltării fizice la copii (COSI), care a devenit cea mai amplă rețea globală de monitorizare a obezității infantile, implicând 48 de țări.
Datele din Republica Moldova (COSI 2023)
Rezultatele celei de-a șasea runde a studiului COSI, desfășurată în Republica Moldova, arată că la copiii de 7 ani, 20,1% sunt supraponderali (inclusiv obezitate), 8,6% suferă de obezitate, iar 6,5% sunt subponderali.
Disparitățile de gen și mediu sunt relevante. Băieții au o probabilitate ușor mai mică decât fetele de a fi normoponderali (62,3% față de 65,7%). În mediul urban, 23,7% dintre copii sunt supraponderali și 8,2% obezi, în timp ce în mediul rural valorile sunt semnificativ mai scăzute (16% și 4,8%).
Nivelul de educație al părinților nu influențează major greutatea copiilor, însă obezitatea este ușor mai frecventă în rândul copiilor ai căror părinți au un nivel scăzut de educație (7,4%), comparativ cu nivel mediu (6,5%) sau înalt (7,1%).
Percepții parentale și subestimarea riscului
Un aspect important evidențiat de studiu este percepția eronată a părinților asupra greutății copiilor. 86,1% dintre părinți consideră că propriii copii au o greutate normală, chiar și atunci când aceștia sunt supraponderali sau obezi.
Astfel, 73,7% dintre băieții supraponderali și 68,1% dintre fetele supraponderale sunt percepuți ca având greutate normală. În cazul copiilor obezi, 50,8% dintre băieți și 58,1% dintre fete sunt considerați doar supraponderali, iar doar 2–2,3% sunt recunoscuți corect ca obezi.
Această subestimare întârzie intervențiile timpurii și crește riscul apariției bolilor netransmisibile.
Alimentația copiilor: obiceiuri și dezechilibre
Obiceiurile alimentare ale copiilor reflectă un amestec de practici sănătoase și comportamente de risc.
- 53,9% dintre copii au fost alăptați între 12 și 24 de luni.
- Diversificarea alimentației a început la 6 luni sau mai târziu în 71,8% dintre cazuri.
- 68,1% dintre copii iau micul dejun zilnic, mai frecvent în mediul urban (70,9%) și în familiile cu nivel înalt de educație (77%).
- Fructele sunt consumate zilnic de 47,3% dintre copii, iar legumele de 36,6%.
- Doar 3,5% ating recomandarea OMS de cinci porții zilnice de fructe și legume.
În același timp, consumul de produse nesănătoase rămâne ridicat:
- 20,4% consumă zilnic gustări dulci, iar 22,5% aproape zilnic;
- 11,7% consumă zilnic băuturi îndulcite;
- mai puțin de 4% consumă zilnic gustări sărate.
Activitate fizică și comportamente sedentare
Nivelul general de activitate fizică este relativ ridicat: aproximativ 90% dintre copii sunt activi cel puțin o oră pe zi, conform recomandărilor OMS. În medie, copiii desfășoară circa 2 ore de activitate fizică în zilele de școală și 3,5 ore în weekend, cu o medie generală de aproximativ 2,5 ore pe zi.
Totuși, comportamentele sedentare rămân o provocare:
- 47,4% dintre băieți și 40,3% dintre fete petrec cel puțin două ore zilnic în fața ecranelor;
- 43,6% depășesc acest prag în timpul săptămânii;
- în weekend, proporția crește dramatic la 81,2%.
Somn și impactul COVID-19
Majoritatea copiilor (86,1%) dorm cel puțin 9 ore pe noapte, cu o frecvență mai mare în familiile cu nivel scăzut și mediu de educație.
Perioada pandemiei COVID-19 a influențat comportamentele copiilor. Studiul arată:
- creșteri ale consumului de fructe (+11,4%) și legume (+9,4%);
- scăderi ale consumului de gustări sărate (-16%), dulciuri (-9,1%) și băuturi îndulcite (-15,5%);
- creșterea meselor în familie și a gătitului împreună (+15,7%);
- creșterea duratei somnului (+13,3% în timpul săptămânii);
- creșterea activității fizice (+18% în timpul săptămânii);
- dar și creșterea timpului petrecut în fața ecranelor (+18% în timpul săptămânii, +17% în weekend).
Concluzii: o problemă de sănătate publică în dublă formă
Datele COSI confirmă că Republica Moldova se confruntă cu o dublă povară a malnutriției: atât obezitate infantilă, cât și subponderabilitate.
Deși nivelul de activitate fizică este relativ bun, alimentația dezechilibrată, consumul de produse nesănătoase și comportamentele sedentare contribuie la menținerea riscurilor.
Este necesară o abordare integrată de politici publice, care să includă:
- taxarea băuturilor îndulcite cu zahăr;
- reformularea alimentelor procesate;
- restricționarea marketingului alimentar pentru copii;
- etichetare clară a produselor;
- promovarea activității fizice și a mobilității active.
Școlile joacă un rol central în prevenție, prin alimentație sănătoasă, educație nutrițională și acces la sport, în timp ce guvernele trebuie să asigure un mediu care sprijină alegerile sănătoase încă din copilărie.
Raportul integral poate fi vizualizat mai jos:
Inițiativa europeană privind supravegherea dezvoltării fizice la copii – Republica Moldova by M.G.
Raportul include datele colectate în Republica Moldova în anul 2023, în cadrul celei de-a 6-a runde a studiului COSI. Acest studiu a utilizat metode standardizate pentru a colecta informații de la aproximativ 3600 de copii în vârstă de 7 ani, din cadrul a 90 de școli din întreaga țară.
Obiectiv: zero creștere a obezității până în 2030
Republica Moldova și-a stabilit prin Programul Național de prevenire și control al bolilor netransmisibile obiectivul de a menține până în 2030 o rată fără creștere a obezității infantile.