Diabetul este o boală cronică și complex ce nu este cauzată de consumul excesiv de zahăr sau carbohidrați. Diabetul poate fi gestionat printr-o alimentație echilibrată, activitate fizică regulată și colaborare cu un specialist în diabet.
Chiar și cu toate cunoștințele medicale de astăzi, miturile despre diabet continuă să circule. Din păcate, aceste mituri pot îngreuna gestionarea bolii, alimentând rușinea, stigmatizarea și, în cele din urmă, conducând la complicații mai grave, potrivit eatingwell.com.
Specialiștii în nutriție pentru diabet au demontat cele mai frecvente cinci mituri despre această afecțiune și îți dezvăluie ce ar trebui să faci în schimb.
Mit: Consumul de zahăr provoacă diabet
Deși zahărul are o reputație proastă, nu este cauza principală a diabetului. De fapt, diabetul de tip 1 și cel de tip 2 au cauze complet diferite. Diabetul de tip 1 este o boală autoimună în care sistemul imunitar atacă celulele producătoare de insulină din pancreas.
Diabetul de tip 2 este mai complex și apare dintr-o combinație de factori precum genetica, rezistența la insulină, compoziția corporală și stilul de viață (dietă, activitate fizică redusă). „Diabetul de tip 2 nu are o singură cauză – și cu siguranță nu doar zahărul. Dietele bogate în alimente ultraprocesate (care conțin adesea zaharuri adăugate, grăsimi și carbohidrați rafinați) sunt asociate cu rezistența la insulină și dezechilibrele glicemice”, spune nutriționista Ina Flores.
Consumul excesiv de zahăr poate juca un rol, dar nu este o cauză directă. „Nu e vorba de un singur aliment sau ingredient, ci de întregul tipar alimentar și sănătatea metabolică generală”, adaugă ea.
Mit: Persoanele cu diabet nu pot consuma carbohidrați
O concepție greșită este că persoanele cu diabet trebuie să evite complet carbohidrații. În realitate, toți carbohidrații pot face parte dintr-o alimentație adecvată pentru diabet, cu îndrumare corectă. Carbohidrații bogați în fibre – precum leguminoasele, cerealele integrale, fructele și legumele – sunt alegeri excelente. Aceștia se digeră mai lent, ajutând la controlul glicemiei și oferind nutrienți esențiali.
Contează și cu ce combini carbohidrații. „Combinarea carbohidraților cu proteine, grăsimi sau fibre – cum ar fi fructe cu nuci sau biscuiți cu brânză – poate încetini digestia și menține glicemia mai stabilă”, spune nutriționistul Tamar Samuels.
Unii oameni trebuie să fie atenți la cantitatea de carbohidrați consumată la o masă. Un nutriționist sau un diabetolog poate ajuta la personalizarea planului alimentar.
Mit: Dacă ai nevoie de insulină, ai eșuat în gestionarea diabetului
Unii oameni pot gestiona diabetul de tip 2 doar prin modificări ale stilului de viață, dar nu este cazul tuturor. Diabetul este o boală cronică, progresivă, iar tratamentul poate evolua. Insulina este hormonul care permite glucozei să intre în celule. În diabetul de tip 2, producția de insulină poate scădea în timp, chiar și cu obiceiuri sănătoase. Când insulina nu este suficientă, glicemia crește și poate cauza complicații.
Insulina poate fi un instrument salvator, nu un semn de eșec. Pentru persoanele cu diabet de tip 1, este esențială pentru supraviețuire, deoarece pancreasul nu mai produce insulină. „Începerea unui tratament cu insulină nu înseamnă că ai renunțat, ci că îți oferi ce are nevoie corpul tău”, spune Flores.
Mit: Dacă ai un IMC normal, nu riști să faci diabet
IMC (Indicele de Masă Corporală) nu reflectă fidel starea generală de sănătate. Nu face diferența între mușchi și grăsime și nici nu ia în considerare alți factori: genetica, vârsta, etnia, mediul sau stresul. De exemplu, o persoană cu un IMC ridicat poate avea o compoziție corporală sănătoasă (mai multă masă musculară, mai puțină grăsime), iar o persoană cu IMC „normal” poate avea grăsime viscerală și masă musculară redusă, ceea ce crește riscul de diabet.
De fapt, grăsimea abdominală (adipozitatea centrală) este un indicator mai precis al riscului de diabet decât IMC-ul. Chiar și cei cu IMC scăzut pot dezvolta diabet de tip 2. „Este greșit să presupunem că persoanele cu IMC normal sunt protejate. Trebuie să luăm în calcul toți factorii de risc pentru dezechilibrele glicemice”, afirmă nutriționistul Meredith Rofheart.
Mit: Diabetul este reversibil
Nu există (încă) un leac pentru diabet. Însă, în cazul diabetului de tip 2, unii pacienți pot ajunge în remisie, adică pot menține glicemia în limite normale fără medicamente. „Remisia este posibilă în unele cazuri, mai ales după o pierdere semnificativă în greutate și cu intervenție timpurie, dar nu este o vindecare. Este nevoie de menținerea unor schimbări de stil de viață, urmărire medicală regulată și sprijin constant. Recăderea este posibilă dacă se pierde controlul metabolic”, explică Flores.
În cazul diabetului de tip 1, deși cercetările sunt promițătoare, boala rămâne ireversibilă și necesită tratament medical continuu.
Ce trebuie să crezi, în schimb, despre diabet
În ciuda miturilor, multe obiceiuri sănătoase te pot ajuta să gestionezi eficient diabetul:
- Echilibrează-ți farfuria. Combină proteine, grăsimi sănătoase și carbohidrați bogați în fibre pentru a menține glicemia stabilă.
- Fii activ. Mișcarea regulată ajută la controlul glicemiei – fie că e vorba de mers, sport, antrenamente de forță sau aerobic.
- Controlează porțiile. Umple jumătate din farfurie cu legume fără amidon, un sfert cu carbohidrați complecși și un sfert cu proteine slabe.
- Fă-ți analize devreme. Dacă ai factori de risc sau istoric familial, discută cu medicul. Detecția timpurie previne complicațiile.
- Colaborează cu un profesionist. Un dietetician sau specialist certificat în educație pentru diabet (CDCES) te poate ajuta să creezi un plan personalizat.