Neglijarea sănătății emoționale slăbește sistemul imunitar, afectează relațiile și scade productivitatea la muncă. Există, totuși, modalități de prevenție și reechilibrare emoțională. Exercițile fizice reprezintă unele dintre cele mai eficiente. Doar 15 minute de mers pe jos zilnic cresc nivelul de dopamină și serotonină, neurotransmițătorii responsabili pentru starea de bine. Efectul este similar cu cel al unor antidepresive ușoare, dar fără efecte secundare. Tehnicile de respiratie controlată și mindfulness pot fi, de asemenea, de ajutor, transmite HotNews.
Ce înseamnă bunăstarea emoțională
National Center for Emotional Wellness (NCEW) definește bunăstarea emoțională ca „o conștientizare, înțelegere și acceptare a sentimentelor și o abilitate de a gestiona eficient perioade de schimbare sau provocare.” Conceptul se referă la modul în care emoțiile, indiferent de intensitate, pot fi integrate și reglate astfel încât persoana să continue să funcționeze în mod stabil.
Mental Health Foundation subliniază că „un sentiment pozitiv de bunăstare permite unui individ să funcționeze în societate și să facă față cerințelor vieții de zi cu zi”. Această definiție include „evaluarea globală a satisfacției față de propria viață, cât și experiența emoțiilor care variază de la depresie la bucurie.”
Bunăstarea emoțională înseamnă capacitatea de a:
- Recunoaște și înțelege propriile emoții atunci când apar;
- Exprima sentimentele într-un mod sănătos și constructiv;
- Gestiona stresul prin metode eficiente;
- Adapta la schimbări și provocări;
- Menține relații sănătoase;
- Cere ajutor când este necesar.
Practic, o persoană echilibrată emoțional recunoaște când este furioasă, tristă sau anxioasă și știe ce să facă cu aceste emoții. Nu le suprimă, nu explodează, ci le procesează constructiv, prin sport, jurnal personal, conversații sau terapie.
O stare emoțională proastă duce la boli și scurtează viața
Potrivit studiilor, disconfortul emoțional slăbește sistemul imunitar și crește vulnerabilitatea la infecții. În plus, provoacă dureri de cap, disfuncții sexuale, insomnie și diverse dureri fizice. Pe termen lung, gestionarea deficitară a emoțiilor crește riscul de boli cardiovasculare.
O cercetare doctorală realizată de dr. Rikke Jensen pe un eșantion de 259 de adulți a demonstrat că există o legătură directă între felul în care oamenii își descriu experiențele de viață și starea lor emoțională. Participanții care își prezentau modul de viață cu accent pe evenimente pozitive raportau o stare mult mai echilibrată comparativ cu cei care insistau asupra aspectelor negative.
Pe lângă simptomele imediate și bolile asociate pe termen lung, starea psihică și emoțională înfluențează inclusiv speranța de viață. Analizele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) au scos la iveală că persoanele cu tulburări psihice severe trăiesc, în medie, cu 10–20 de ani mai puțin decât restul populației.
Caracteristicile unei persoane echilibrate emoțional
Persoanele cu un nivel crescut de bunăstare emoțională prezintă anumite caracteristici observabile:
- Conștientizare emoțională: identifică și conectează sentimentele cu comportamentele. Știu să spună „sunt frustrat din cauza X” în loc de „mi-e rău;”
- Gestionare constructivă: își exprimă emoțiile prin jurnal personal, artă, dans sau activități fizice, nu prin explozii sau suprimare;
- Comunicare eficientă: își exprimă gândurile și sentimentele calm, sincer și gândindu-se la impactul lor;
- Reziliență: se recuperează mai rapid după eșecuri sau dezamăgiri. Văd provocările ca pe oportunități de creștere;
- Relații stabile: mențin relații strânse cu cei din jur, bazate pe comunicare deschisă, ascultare activă și empatie.
Tehnici practice pentru cultivarea bunăstării emoționale
Byron Katie, autoare americană și fondatoarea metodei de auto-investigație The Work, cunoscută la nivel internațional pentru programele prin care îi învață pe oameni să pună sub semnul întrebării gândurile care le provoacă suferință, propune patru întrebări simple pentru verificarea gândurilor negative:
- Este adevărat?
- Este absolut adevărat?
- Cum mă simt când gândesc acest lucru?
- Cine aș fi fără acest gând?
Prin acest proces, oamenii învață să își examineze convingerile automate și să observe efectele pe care acestea le au asupra stării lor. Studiile despre restructurarea cognitivă confirmă că exercițiile de acest tip reduc anxietatea și sporesc sentimentul de claritate interioară, chiar și în absența unui cadru terapeutic formal.
Mișcarea rămâne însă una dintre cele mai simple și eficiente modalități de sprijin pentru sănătatea emoțională. Cercetările au demonstrat că doar cincisprezece minute de mers alert pe zi stimulează secreția de dopamină și serotonină, neurotransmițătorii implicați în reglarea dispoziției. Acest efect poate fi comparat cu acțiunea unor antidepresive ușoare, însă fără efectele secundare asociate medicației. Practicat constant, mersul pe jos reglează treptat tensiunea psihică, îmbunătățește calitatea somnului și ajută organismul să-și păstreze resursele de energie pe parcursul întregii zile.
Respirația controlată funcționează ca un mecanism rapid de calmare. Inspirațiile adânci și ritmate activează sistemul nervos parasimpatic, cel care reglează relaxarea. Folosită în situații tensionate, această tehnică scade ritmul cardiac, echilibrează emoțiile și poate opri o reacție impulsivă înainte să se manifeste.
Mindfulness-ul completează aceste practici prin antrenarea atenției asupra prezentului. Observarea respirației, a gândurilor și a emoțiilor fără a le eticheta drept „bune” sau „rele” dezvoltă capacitatea de autoreglare și reduce ruminarea (proces mental în care o persoana se concentreaza excesiv asupra unui gand, a unui eveniment negativ din trecut sau recent).
Programele de mindfulness introduse în spitale, școli sau companii au demonstrat că exercițiile de atenție conștientă scad nivelul de anxietate și cresc reziliența la stres.
Pe lângă aceste tehnici rapide, sănătatea mintală depinde și de reziliență, adică forța de a reveni după pierderi, refuzuri sau eșecuri. Această abilitate se formează treptat prin experiențe repetate și prin modul în care fiecare persoană alege să se raporteze la situațiile dificile. Pe plan profesional, se observă în dorința de a continua căutarea după un interviu nereușit. În plan personal, influențează felul în care oamenii traversează despărțiri sau schimbări majore.
Rutina zilnică pentru echilibru emoțional
Este recomandată introducerea unor obiceiuri simple care aduc stabilitate între viața profesională și cea personală:
- Mișcare regulate: câteva minute de activitate fizică la fiecare 90 de minute, chiar și o plimbare scurtă sau exerciții de întindere;
- Structură bine definită: timp rezervat pentru întâlniri, dar și pentru activități de dezvoltare personală;
- Conexiuni sociale: momente petrecute cu familia și prietenii, conversații care susțin apropierea reală;
- Activități creative: jurnal, muzică, artă sau alte hobby-uri care oferă un canal de expresie;
- Somn adecvat: șapte-opt ore de odihnă care sprijină atât refacerea organismului, cât și procesarea emoțiilor.
Când să apelezi la psiholog sau psihiatru
În Europa, milioane de oameni au trecut, la un moment dat, printr-o tulburare psihică, potrivit statisticilor. Printre semnalele care indică nevoia de ajutor de specialitate se numără:
- tristețe, anxietate sau lipsă de speranță care persistă mai mult de două săptămâni;
- schimbări vizibile ale apetitului ori ale somnului;
- pierderea interesului pentru activități care înainte aduceau plăcere;
- dificultăți de concentrare și luare a deciziilor;
- retragere din viața socială;
- gânduri repetitive negative sau legate de moarte;
- dificultatea de a face față responsabilităților zilnice.