Uitarea este o parte firească a vieții noastre de zi cu zi. Se spune chiar că uităm ca să putem memora lucruri noi. Cu toții uităm din când în când unde ne-am pus cheile, pantofii sau rujul ori ce trebuia să cumpărăm de la magazin. Aceste momente pot fi cauzate de stres, insomnie sau suprasolicitare mentală, dar și de efectele secundare ale medicamentelor. Însă uneori, uitarea frecventă și confuzia pot fi semne timpurii ale unor afecțiuni neurologice, cum ar fi demența, scrie HotNews.
Lapsusuri ocazionale vs. simptomele demenței
Există cinci moduri principale prin care putem diferenția uitarea obișnuită de problemele de memorie asociate cu demența, conform WebMD.com:
- Pierderea obiectelor – Este normal să-ți rătăcești uneori telefonul sau cheile. Dar dacă se întâmplă des și suspectezi că cineva le-a furat, ar putea fi un semnal de alarmă.
- Dificultăți în găsirea cuvintelor – Oamenii pot uita ocazional un cuvânt, dar în demență sunt afectate și cuvintele uzuale, iar persoana poate înlocui greșit termenii (de exemplu, spune „pat” în loc de „masă”). Această afecțiune este afazia. Afectează modul în care scrii, vorbești și înțelegi alte vorbiri și scrisuri.
- Neîndeplinirea sarcinilor familiare –Să uiți să duci gunoiul sau să-ți hrănești animalul de companie este una, dar uitarea modului în care se prepară o mâncare cunoscută sau cum se iau medicamentele poate semnala o disfuncție cognitivă mai serioasă. Dacă uiți să faci duș, nu mai știi cum să te speli pe dinți pot fi semne că ai nevoie de ajutor suplimentar.
- Rătăcirea în locuri cunoscute – A te pierde în drumul spre serviciu sau spre casă, locuri pe care le cunoști bine, este un indicator grav. Citirea hărților și recunoașterea reperelor pot fi dificile, ceea ce îți sporește sentimentul de dezorientare.
- Confuzia temporală – Persoanele cu demență pot experimenta „bucăți lipsă de timp”, confundând o absență de 20 de minute cu ore sau zile, fenomen numit discronometrie.
Legătura dintre atenție, multitasking și memorie
Cercetători de la Universitatea Stanford au investigat motivul pentru care oamenii uită și au descoperit o legătură clară între pierderile de atenție și performanța memoriei. Potrivit profesorului Anthony Wagner, abilitatea de a ne aminti lucruri depinde de cât de pregătiți suntem să acordăm atenție, înainte de reamintire.
În cadrul studiului, cercetătorii au observat că participanții care practicau multitasking media intens – adică foloseau simultan mai multe surse media precum televizorul, telefonul și rețelele sociale – aveau o memorie mai slabă, potrivit Medical Xpress. În plus, mărimea pupilei și undele cerebrale alfa măsurate cu EEG indicau o atenție scăzută în momentele în care participanții uitau lucruri.
Așadar, capacitatea noastră de a ne aminti nu ține doar de memorie, ci și de cât de bine ne putem concentra atenția. Conștientizarea momentelor de neatenție și controlul distragerilor sunt factori-cheie în prevenirea uitării.
Lapsusurile și riscul de accident vascular cerebral
Un alt aspect important este relația dintre pierderile de memorie și sănătatea vasculară. Conform unui studiu publicat în revista Stroke a Asociației Americane a Inimii (American Heart Association), persoanele cu un nivel educațional ridicat care raportează probleme subiective de memorie au un risc crescut de accident vascular cerebral.
Analiza a inclus peste 9.000 de participanți cu vârsta peste 55 de ani, care au fost urmăriți timp de mai mulți ani. Cei care au raportat lapsusuri, dar aveau rezultate cognitive bune la testele obiective, prezentau un risc cu 39% mai mare de a suferi un accident vascular cerebral. Concluzia? În unele cazuri, chiar și pierderile aparent minore de memorie pot fi un semnal precoce pentru probleme de sănătate mai grave, susțin cercetătorii, conform Medical Xpress.
La fiecare 3 secunde un nou caz de demență apare undeva în lume
Lapsusurile de memorie sunt, în majoritatea cazurilor, o parte normală a vieții moderne. Cu toate acestea, când devin frecvente, afectează activitățile zilnice sau vin la pachet cu dezorientare și dificultăți de comunicare, este esențial să cerem o evaluare medicală. În plus, gestionarea atenției, reducerea multitasking-ului și adoptarea unui stil de viață sănătos pot contribui la menținerea memoriei active cât mai mult timp.
În prezent, se estimează că peste 55 de milioane de persoane din întreaga lume trăiesc cu demență. Numărul persoanelor afectate va crește la 139 de milioane până în 2050, cele mai mari creșteri fiind în țările cu venituri mici și medii.
La fiecare 3 secunde un nou caz de demență apare undeva în lume și până la trei sferturi dintre persoanele cu demență din întreaga lume nu au primit un diagnostic, potrivit Asociației Internațională a Bolii Alzheimer.