Băuturile energizante, mai ales în perioadele toride ale anului, reprezintă pentru mulți o adevărată tentație. Dar, pe lângă faptul că îți dau senzația că te răcoresc și îți oferă energie în plus, medicii avertizează că utilizarea lor excesivă poate duce la grave probleme de sănătate. Despre impactul băuturilor energizante asupra sănătății am discutat cu doctorul în științe medicale Vladislav Rubanovici.
„În țara noastră nu există la momentul actual studii extinse privind consumul băuturilor energizante în rândul tinerilor. În schimb, la nivel internațional, cercetările relevă o tendință îngrijorătoare de creștere a consumului acestor produse în rândul populației tinere. Datele disponibile indică o prevalență mai mare a consumului de băuturi energizante în rândul băieților comparativ cu fetele. Procesul accelerat de tehnologizare și fenomenul globalizării au generat transformări semnificative în comportamentele alimentare și în stilul de viață al tinerilor, contribuind la creșterea consumului nu doar de băuturi energizante, ci și de alte substanțe nocive precum tutunul și drogurile, și alte vicii”, remarcă Vladislav Rubanovici, doctor în științe medicale, conferențiar universitar, Disciplina Igienă, la Departamentului Medicină Preventivă din cadrul USMF „Nicolae Testemițanu”.
Medicul constată că băuturile energizante sunt produse concepute pentru a stimula nivelul de energie, capacitatea de concentrare, performanța fizică și mintală. Acestea conțin, de regulă, o combinație de carbohidrați, vitamine, minerale, precum și cel puțin un compus cu efect stimulant, cum ar fi cofeina, taurina sau glucuronolactona. Băuturile energizante au rolul de a reface organismul prin compensarea pierderilor energetice și sunt recomandate persoanelor supuse unui efort fizic intens.
De ce adolescenții aleg băuturile energizante și riscurile asociate
În rândul adolescenților, consumul acestor produse este adesea motivat de dorința de a se conforma tendințelor sociale și de a fi „în pas cu moda”. Totuși, consumul excesiv, în special în combinație cu alte substanțe nocive precum tutunul, alcoolul sau drogurile, poate avea consecințe grave, inclusiv intoxicații severe sau, în cazuri extreme, deces, explică Vladislav Rubanovici.
„Printre efectele pozitive pe termen scurt ale băuturilor energizante se numără creșterea capacității de concentrare, reducerea senzației de oboseală și ameliorarea temporară a performanțelor cognitive. Ingredientele active – precum cafeina, taurina, carnitina, zahărul, vitaminele și sărurile minerale – stimulează sistemul nervos central și pot contribui la revitalizarea organismului. De asemenea, caracterul lor practic (ușor de transportat și consumat) le face accesibile, spre deosebire de cafea, care necesită un proces de preparare mai îndelungat”, remarcă medicul.
„Cu toate acestea, instituțiile medicale de specialitate, inclusiv societățile de pediatrie, recomandă evitarea consumului de cofeină de către copiii sub 12 ani. Pentru adolescenții cu vârste cuprinse între 12 și 18 ani, doza zilnică maximă recomandată este de 100 mg de cofeină. În comparație, o doză standard de băutură energizantă (250 ml) poate conține între 75 și 120 mg de cofeină, în timp ce o ceașcă de cafea furnizează, în medie, aproximativ 60 mg (valoare influențată de tipul cafelei și metoda de preparare). Consumul zilnic maxim de cofeină considerat sigur pentru adulți este estimat între 300 și 400 mg.
Un alt aspect problematic este conținutul ridicat de zahăr. Concentrația de glucide din băuturile energizante poate varia între 0 și 16 g/100 ml, iar cea de zahăr – între 0 și 15 g/100 ml. Consumul excesiv de zaharuri simple este asociat cu numeroase afecțiuni, inclusiv diabet zaharat, obezitate, carii dentare, sindrom metabolic și boli cardiovasculare. În acest context, Food and Drug Administration (FDA) recomandă un aport maxim de 50 g de zahăr pe zi (aproximativ 4 linguri), iar Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă limitarea acestuia la 25 g/zi (echivalentul a circa 5 lingurițe).
Majoritatea băuturilor energizante includ între 3 și 12 aditivi alimentari. Deși aditivii sunt reglementați din punct de vedere legal, consumul cronic și în cantități mari al produselor care îi conțin este asociat cu posibile efecte adverse asupra sănătății, cum ar fi creșterea riscului de boli oncologice, metabolice sau cardiovasculare”, spune Vladislav Rubanovici.
Băuturile energizante în căldură: riscuri amplificate pentru sănătate
Consumul băuturilor energizante în perioada caniculară implică riscuri sporite pentru sănătate prin amplificarea efectelor adverse deja cunoscute ale acestor produse, atenționează medicul. „Temperaturile ridicate favorizează deshidratarea și accelerează ritmul cardiac, iar administrarea suplimentară de substanțe stimulante – precum cofeina și zaharurile conținute în băuturile energizante – poate accentua aceste procese fiziologice. Interacțiunea dintre stresul termic și efectele stimulative ale băuturilor energizante poate determina apariția unor complicații severe, inclusiv tulburări cardiovasculare, deshidratare accentuată, dezechilibre electrolitice, convulsii, iar în situații extreme, chiar stop cardiac. Prin urmare, consumul acestor produse în condiții de temperatură ambientală ridicată ar trebui evitat, mai ales în cazul persoanelor predispuse la afecțiuni cardiovasculare sau cu toleranță scăzută la stimulente”, explică medicul.
Pericolele băuturilor energizante combinate cu alcool și substanțe
Consumul băuturilor energizante în combinație cu alcool, tutun sau substanțe stupefiante reprezintă un factor de risc major pentru sănătatea fizică și psihică, în special în rândul tinerilor. Interacțiunea dintre aceste substanțe poate potența efectele negative individuale și poate conduce la apariția unor complicații severe.
„Combinarea băuturilor energizante cu alcoolul este deosebit de periculoasă, întrucât poate dubla riscurile pentru sănătate prin interacțiunea dintre efectele stimulentelor și ale depresorilor sistemului nervos central. Cofeina și celelalte substanțe stimulante din băuturile energizante pot masca simptomele tipice ale intoxicației alcoolice, precum somnolența, amețeala și scăderea capacității de concentrare, inducând o stare falsă de energie și vigilență. Această percepție eronată poate duce la consumul excesiv de alcool, crescând riscul de intoxicație severă, comă alcoolică sau alte efecte adverse acute. De asemenea, combinarea celor două substanțe poate afecta semnificativ capacitatea de a lua decizii corecte și comportamentul în situații critice. Riscuri similare pot apărea și în cazul administrării concomitente a băuturilor energizante cu anumite medicamente, din cauza interacțiunilor farmacologice imprevizibile.
Asocierea băuturilor energizante cu tutunul este, de asemenea, problematică. Cofeina și ceilalți compuși stimulatori din băuturile energizante pot amplifica efectele nocive ale nicotinei, conducând la creșterea tensiunii arteriale, accelerarea ritmului cardiac, apariția anxietății și a tulburărilor de somn. În cazul tinerilor expuși deja la un risc crescut de dezvoltare a dependențelor, această combinație poate avea consecințe de durată asupra sistemului cardiovascular și nervos.
În ceea ce privește interacțiunea cu substanțele stupefiante, trebuie subliniat că, deși băuturile energizante nu sunt considerate droguri în sens legal, conținutul lor ridicat de cofeină și zahăr poate induce efecte secundare semnificative, cum ar fi nervozitate, insomnie, tulburări de ritm cardiac și chiar dependență psihologică. Comparativ, stupefiantele sunt substanțe psihoactive care acționează direct asupra sistemului nervos central, modificând starea de conștiință, percepția și comportamentul, inducând și un grad ridicat de dependență fizică și psihică. Consumul de stupefiante este asociat cu riscuri grave asupra sănătății mintale și fizice, precum și cu deteriorarea relațiilor sociale, profesionale și familiale”, punctează doctorul Rubanovici.
Dumitru PANIȘ, reporter stagiar