Zincul este un oligoelement esențial care susține imunitatea, creșterea și repararea celulară. Un aport adecvat din alimentație sau suplimente ajută la prevenirea deficienței și promovează sănătatea general, potrivit news-medical.net.
Zincul joacă un rol crucial în menținerea homeostaziei fiziologice, acționând ca un cofactor catalitic și structural pentru sute de enzime, reglând imunitatea și protejând genomul. De asemenea, zincul influențează creșterea, dezvoltarea neurologică, reproducerea și sănătatea pielii, reflectând necesitatea sa fiziologică extinsă.
Organismul uman nu stochează zincul, de aceea este important aportul constant
Deoarece organismul uman nu are un sistem specializat de stocare a zincului, este necesar un aport constant, din alimentație, pentru a menține un nivel optim.
La nivel global, aportul inadecvat de zinc rămâne o provocare importantă pentru sănătatea publică, mai ales în populațiile care consumă alimente de bază bogate în fitati (niște antinutrienți care reduc absorbția zincului și care se găsesc în seminte, nuci, leguminoase si cereale integrale).
Alimente bogate în zinc
Zincul se găsește din abundență în alimente de origine animală și în anumite alimente vegetale. Sursele animale includ: stridii (cele mai bogate în zinc), vită, porc, miel, vițel, carne de pasăre, lactate și ouă.
Sursele vegetale includ: nuci, semințe, leguminoase uscate (fasole, orez) și cereale integrale. Procesarea cerealelor (prin măcinare) reduce conținutul de zinc prin îndepărtarea straturilor exterioare bogate în minerale.
În multe diete, alimentele de origine animală furnizează o mare parte din zincul total. Cerealele pentru micul dejun fortificate reprezintă, de asemenea, o sursă importantă, în special pentru copii, iar unele studii sugerează că zincul este mai bine absorbit din cereale fortificate bogate în fitati.
Fitatii din alimentele vegetale inhibă absorbția zincului, așadar leguminoasele și cerealele integrale ar trebui consumate împreună cu proteine animale.
Beneficiile zincului pentru sănătate
Zincul susține funcția leucocitelor (neutrofile, celule NK, limfocite T și B), facilitând dezvoltarea și eliminarea agenților patogeni. De asemenea, are activitate antivirală, prin modularea căilor de semnalizare stimulate de interferon și prin inhibarea replicării virale.
Suplimentarea cu zinc poate scurta durata unei răceli dacă este administrat la debutul simptomelor. O analiză recentă a arătat că zincul reduce durata răcelii cu aproximativ 2,25 zile.
Zincul ajută la vindecarea rănilor și regenerarea țesuturilor, fiind utilizat atât topic cât și sistemic în dermatologie (ex. herpes, negi virali).
Un nivel adecvat de zinc este esențial pentru:
- creșterea și dezvoltarea normală
- menținerea gustului și mirosului
- sănătatea reproductivă (deficitul poate duce la hipogonadism și infertilitate)
Doza de zinc recomandată și riscurile de deficiență
Necesarul zilnic de zinc variază în funcție de vârstă, sex și stadiul vieții:
- Copiii: 1.5–6 mg/zi
- Femeile însărcinate: 7–13 mg/zi
- Femeile care alăptează: 11–14 mg/zi
Aportul trebuie ajustat în funcție de biodisponibilitate (scăzută în dietele bogate în fitati) și obiceiurile alimentare (diete vegetale versus animale).
Simptome ale deficienței de zinc:
- imunitate scăzută
- vindecare întârziată
- leziuni ale pielii, dermatită
- căderea părului (în cazuri severe)
Grupuri cu risc ridicat:
- vegetarieni / vegani
- femei însărcinate sau care alăptează
- copii mici
- vârstnici
- persoane cu malabsorbție sau pierderi excesive
Siguranță în administrarea zincului și riscurile aportului excesiv
Limita maximă de aport:
- UE: 25 mg/zi
- SUA: 40 mg/zi
Aportul excesiv poate:
- afecta absorbția cuprului – poate duce la anemie, leucopenie, simptome neurologice
- cauza probleme digestive: greață, crampe abdominale, vărsături, diaree
- suprima funcția imunitară la niveluri foarte ridicate
- cauza deficiență de cupru la persoanele care folosesc frecvent creme adezive pentru proteze dentare ce conțin zinc