Un copil nu spune aproape niciodată „nu văd bine”. Pentru el, lumea arată așa cum a văzut-o dintotdeauna. Din acest motiv, problemele de vedere sunt adesea descoperite târziu, de multe ori după ce apar dificultăți la școală sau dureri frecvente de cap. Există însă câteva semne care pot indica faptul că un copil nu vede bine, scrie HotNews.
Doar o singură oră petrecută zilnic în fața ecranelor digitale poate crește riscul de miopie cu aproximativ 21%, arată datele unui studiu publicat, în 2025, de Jama Network Open. Riscul crește e măsură ce crește și timpul petrecut în fața ecranelor.
Semnele care pot indica faptul că un copil nu vede bine
Există câteva comportamente pe care părinții le pot observa fără aparatură medicală. Informațiile oferite de Johns Hopkins Medicine arată că anumite gesturi sau obiceiuri repetate pot sugera că un copil are nevoie de o evaluare oftalmologică:
1. Mijește ochii
Este unul dintre cele mai frecvente semne că un copil încearcă să compenseze o vedere neclară. Atunci când strânge pleoapele, cantitatea de lumină care intră în ochi se reduce, iar imaginea poate deveni temporar mai clară.
Copiii fac acest lucru instinctiv atunci când încearcă să distingă detalii aflate la distanță – de exemplu textul de pe tablă, subtitrările de la televizor sau un obiect din depărtare. Dacă acest gest apare frecvent în astfel de situații, poate indica miopie sau un alt defect de refracție. Uneori mijirea ochilor apare doar în anumite contexte – în clasă, la cinema sau în timpul activităților sportive – atunci când copilul trebuie să distingă detalii aflate la distanță.
Pentru părinți, indiciul important este repetarea comportamentului. Dacă apare constant când copilul încearcă să vadă ceva mai departe, este recomandat un consult oftalmologic.
2. Își apropie ochii de ecran sau de carte
Un alt semn frecvent este apropierea excesivă de obiectele pe care copilul le privește. Copiii care nu văd clar la distanță tind să se apropie foarte mult de televizor, tabletă sau telefon pentru a vedea mai bine imaginea. Același lucru se poate observa și la citit sau scris. Copilul își apropie caietul sau cartea foarte mult de ochi sau își apleacă capul peste pagină.
Uneori părinții interpretează acest comportament drept o problemă de postură și încearcă să-l corecteze spunând copilului să stea drept. În realitate, acesta poate fi modul prin care copilul încearcă să compenseze lipsa clarității vizuale.
Miopia este cea mai frecventă explicație pentru acest comportament. În această afecțiune, imaginea obiectelor aflate la distanță este neclară, iar copilul încearcă instinctiv să reducă distanța pentru a vedea mai bine.
3. Are dureri de cap și obosește când citește
Un copil care vede neclar depune un efort suplimentar pentru a focaliza imaginea. Acest efort poate duce la dureri de cap, mai ales după perioade mai lungi de citit, scris sau după folosirea dispozitivelor digitale. Durerea apare frecvent în zona frunții sau în jurul ochilor și poate fi însoțită de senzația de oboseală oculară.
Copilul poate spune că îl dor ochii sau că „vede în ceață” după ce citește o perioadă mai lungă. Alteori, părinții observă că copilul își pierde rapid concentrarea atunci când face teme sau citește. Nu este neapărat vorba despre lipsă de interes. Dacă vederea este neclară, cititul devine mult mai solicitant și copilul obosește mai repede decât în mod normal.
4. Se freacă frecvent la ochi
Frecarea repetată a ochilor poate fi un semn de disconfort ocular. Copiii fac acest gest atunci când ochii sunt obosiți, iritați, dar și când trebuie să depună efort pentru a focaliza imaginea.
Acest comportament apare adesea după activități care solicită vederea de aproape, cum ar fi cititul sau utilizarea tabletelor. Deși frecarea ochilor poate avea și alte cauze – alergii, uscăciune oculară sau oboseală – dacă apare constant în timpul activităților vizuale, acest comportament poate semna probleme de vedere.
5. Își înclină capul sau își acoperă un ochi
Unii copii își înclină capul într-o parte atunci când privesc ceva sau își acoperă un ochi cu mâna. Acest gest poate indica faptul că încearcă să obțină o imagine mai clară sau să reducă disconfortul vizual.
Înclinarea capului poate apărea atunci când ochii nu focalizează în același mod sau când există un astigmatism care distorsionează imaginea. În alte situații, copilul acoperă instinctiv un ochi pentru a elimina imaginea neclară sau dublă. Problema trebuie investigată dacă acest comportament apare frecvent, mai ales în timpul cititului sau când copilul privește la distanță.
Semnale de alarmă la copiii mici sunt mai subtile
La copiii preșcolari, semnele pot fi mai greu de observat, deoarece aceștia nu își pot descrie clar problemele de vedere. Părinții pot observa că micuțul nu este interesat de lucruri aflate mai departe sau că se descurcă mai greu la activități care cer coordonarea ochi-mână, cum ar fi puzzle-urile, desenul sau prinderea unei jucării. Copilul poate evita aceste activități deoarece îi provoacă disconfort.
Potrivit specialiștilor de la Johns Hopkins Medicine, aceste simptome nu reprezintă un diagnostic, dar sunt motive suficiente pentru o evaluare oftalmologică. „Sistemul vizual al copilului este încă în dezvoltare în primii șapte-opt ani de viață. În unele situații, ochelarii pot fi necesari pentru a ajuta la dezvoltarea normală a vederii”, spune oftalmologul Megan Collins, de la Johns Hopkins. Problemele de vedere netratate pot influența performanța școlară și pot fi confundate cu dificultăți de atenție sau lipsă de interes.
