Cancerul este a doua cauză de deces în lume și în R. Moldova, după bolile cardiovasculare. Deși în ultimii 50 de ani s-au făcut progrese mari în prevenirea, diagnosticarea și tratarea cancerului, acesta rămâne o problemă majoră de sănătate publică, inclusiv din cauza creșterii speranței de viață și, implicit, a numărului persoanelor vârstnice. De aceea, prevenirea și depistarea precoce sunt esențiale în lupta împotriva cancerului. În acest articol discutăm despre factorii care cresc riscul de cancer, dar și despre principalele măsuri pe care le putem lua pentru a ne proteja.
Conform Biroului Național de Statistică, în anul 2025, 17 % din cele 32,1 mii de decese înregistrate în R. Moldova au fost cauzate de cancer. Situația este mai îngrijorătoare în cazul bărbaților (18,6 % din decese au fost cauzate de cancer) decât în cel al femeilor (15 %). Totodată, în 2025, speranța de viață a bărbaților a fost de 68,4 ani, cu 8,8 ani mai mică decât cea a femeilor. Aceste diferențe se explică în mare măsură prin modul de viață, în special prin fumat și consumul de alcool, care sunt răspândite mai ales în rândul bărbaților.
Ce este cancerul?
Asociația Americană pentru Cercetarea Cancerului propune următoarea definiție: „Cancerul nu este o singură boală. Cancerul este un grup de boli caracterizate prin proliferarea necontrolată a celulelor. Ignorând semnalul organismului de a se opri, celulele maligne se multiplică și formează tumori în organe și țesuturi sau, în cazul cancerelor hematologice, iau locul celulelor normale din sânge și din măduva osoasă.” Această creștere necontrolată este cauzată de mutațiile din ADN.
ADN-ul reprezintă un set de instrucțiuni care le comunică celulelor cum să funcționeze corect. Atunci când în ADN apar mutații, aceste instrucțiuni sunt modificate și pot determina celula să își schimbe comportamentul. De exemplu, în cazul leucemiei, unele celule din măduva osoasă acumulează mutații care le fac să se dividă fără control, astfel încât ajung să înlocuiască celulele normale din sânge. La fel, în tumorile solide, celulele canceroase se înmulțesc în detrimentul celulelor sănătoase, afectând țesuturile și organele și ducând, în unele cazuri, la deces.
Chiar dacă această boală trezește frică și îngrijorare, nu suntem neputincioși în fața ei. Modul de viață are o legătură directă cu riscul de a dezvolta cancer. Potrivit unui studiu al Societății Americane de Cancer, efectuat în SUA în rândul adulților de peste 30 de ani, aproximativ 40 % din cazurile de cancer ar putea fi prevenite prin controlul factorilor de risc modificabili. Altfel spus, aproape două din cinci cazuri de cancer din Statele Unite ar putea fi evitate prin schimbări de comportament și un mod de viață sănătos. Chiar dacă aceste date reflectă societatea americană, putem trage concluzii importante și pentru R. Moldova, deoarece cei mai importanți factori de risc identificați în acest studiu sunt răspândiți și în țara noastră.
Cel mai semnificativ factor de risc pentru cancer este fumatul. În R. Moldova, prevalența fumatului rămâne ridicată: potrivit estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), aproximativ 25,5 % dintre adulți fumează în prezent, viciul afectând în special bărbații (50 % față de 5,8 % în cazul femeilor). Un alt obicei asociat cu cancerul și foarte răspândit în țara noastră este consumul de alcool. Conform datelor OMS, R. Moldova se află printre țările cu cel mai mare consum de alcool din lume: în medie, aproximativ 14 litri de alcool pur pe an pentru fiecare adult, depășind de peste două ori și jumătate media mondială. La fel ca tutunul, alcoolul este clasificat de OMS drept substanță cancerigenă. Alt factor de risc relevant pentru R. Moldova sunt infecțiile cu viruși asociați cancerului: virusurile hepatitei B și C sunt asociate cu cancerul de ficat, iar papilomavirusul uman, HPV, cauzează aproape toate cazurile de cancer de col uterin. De asemenea, greutatea excesivă, alimentația nesănătoasă, cu puține fructe și legume și multe alimente procesate, precum și radiațiile ultraviolete ale soarelui, sunt factori importanți.
Pornind de la acești factori de risc, putem formula câteva recomandări pentru a reduce riscul de cancer.
Recomandarea 1: să nu fumăm. Nefumătorii ar trebui să evite și fumul pasiv, mai ales în spațiile în care petrec mult timp, de exemplu, acasă sau la birou. Pentru fumători nu este niciodată prea târziu să renunțe la acest obicei. Un studiu publicat în New England Journal of Medicine în 2013 arată că o persoană care se lasă de fumat la 40 de ani câștigă, în medie, aproximativ 9 ani de viață, iar cu cât renunțăm mai devreme, cu atât beneficiul este mai mare.
Recomandarea 2: să evităm consumul de alcool. Deși în trecut unele studii sugerau că un consum moderat de alcool ar putea fi benefic, cercetările mai noi arată că nu există o cantitate de alcool sigură pentru sănătate. Totuși, riscul crește odată cu cantitatea consumată, așa că un consum mai redus înseamnă un risc mai mic.
Recomandarea 3: să menținem o greutate sănătoasă. Acest lucru poate fi atins printr-un mod de viață activ și o alimentație sănătoasă, bogată în fructe și legume și cu cât mai puține alimente ultraprocesate.
Recomandarea 4: să ne protejăm de radiațiile ultraviolete ale soarelui, folosind creme de protecție solară și îmbrăcăminte potrivită atunci când indicele UV este 3 sau mai mare. Acest indice poate fi verificat pe site-urile și aplicațiile meteo. În R. Moldova, el poate depăși valoarea 3 aproximativ din aprilie până în septembrie, între orele 10:00 și 17:00, inclusiv în zilele cu nori subțiri.
Recomandarea 5: să participăm la programele de vaccinare și de depistare precoce. Vaccinurile împotriva hepatitei B și a papilomavirusului uman (HPV) reduc riscul de cancer de ficat și, respectiv, de col uterin, fiind incluse în programul național de vaccinare. Depistarea precoce a cancerului este încă în dezvoltare în R. Moldova, dar există deja un program de screening pentru cancerul de col uterin, un program pilot de screening pentru cancerul colorectal și servicii de depistare precoce a cancerului mamar pentru persoanele cu simptome.
Aceste cinci recomandări se bazează pe statistici la nivel de populație. Fiecare persoană are un risc diferit, în funcție de genetică și de modul de viață, așa că anumite schimbări de comportament ne vor influența în mod diferit. De exemplu, pentru un fumător, cea mai benefică schimbare este renunțarea la fumat, iar pentru cineva care consumă alcool – reducerea consumului. De aceea, vă încurajez să alegeți schimbarea cea mai potrivită pentru dumneavoastră și să o aplicați în viața de zi cu zi pentru a vă proteja viitorul.
Ilinca Mazureac, doctorandă în biologie, Universitatea Cambridge, Marea Britanie