Ultimele date ale Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP) privind situația actuală a rezistenței antimicrobiene arată că cele mai frecvent întâlnite bacterii, care stau la baza dezvoltării afecțiunilor precum pneumonia, meningita ș.a., prezintă o rezistență majoră la antibiotice.
Conștientizarea și înțelegerea fenomenului rezistenței antimicrobiene (RAM), prin intermediul campaniei globale „Săptămâna Mondială a Conștientizării Antimicrobiene”, facilitează respectarea bunelor practici în rândul publicului larg și a factorilor de decizie în reducerea apariției și răspândirii în continuare a RAM. Tema campaniei pentru al optulea an consecutiv este „Prevenim rezistența antimicrobiană împreună!”
Utilizarea antimicrobienelor în exces – printre cauzele primare ale rezistenței la antibiotice
RAM este abilitatea unui microorganism (cum ar fi bacteriile, virusurile și unii paraziți) de a stopa un agent antimicrobian (cum ar fi antibiotice, antivirale și medicamente antimalarice) să influențeze acest microorganism. Drept rezultat, tratamentele devin ineficiente, iar infecțiile devin din ce în ce mai dificil sau imposibil de tratat.
Vadim Rață, medic specialist în cadrul secției „Supraveghere epidemiologică a infecțiilor asociate asistenței medicale și rezistenței microbiene” din cadrul ANSP, menționează că administrarea în exces a antibioticelor sunt printre cauzele de bază care duc la dezvoltarea RAM.
„Cauzele primare ale fenomenului de rezistență antimicrobiană sunt diverse, dar cele primordiale sunt:
- utilizarea antimicrobienelor în exces, mai exact, în cazul oricărei infecții sau boli. Antibioticele trebuie utilizate doar în cazul în care există infecții bacteriene și/sau când avem făcută o antibioticogramă;
- nefinalizarea tratamentului cu antibiotice tot poate duce la rezistența față de ele (după 3-4 zile de administrare a antimicrobienelor, pacientul observă o îmbunătățire a stării de sănătate și abandonează tratamentul);
- eliberarea fără rețetă a antibioticelor rămâne a fi o problemă stringentă atât la insistența pacienților, cât și la indulgența farmaciștilor și a medicilor;
- în general, utilizarea antimicrobienelor, în sfera veterinară, în calitate de stimulent de creștere pentru animale, indirect, de asemenea, influențează apariția fenomenului de rezistență antimicrobiană”, explică Vadim Rață.
„Răcelile simple, gripa, chiar și Covid-19, nu necesită tratament cu antibiotice”
Specialistul menționează că RAM a înregistrat o evoluție în ultimii ani, în special în contextul pandemiei de coronavirus. „Cu părere de rău, în perioada inițială a pandemiei, schemele de tratament ale Covidului includeau pe scară largă antibioticele, fiindcă era o infecție nouă și nu se cunoștea, încă, prin ce modalitate poate fi tratată. Ulterior, a fost stabilit protocolul clinic național, care prevede, strict, cum și când este indicat un antibiotic, de ex. pneumonia asociată infecției Covid-19”, afirmă Vadim Rață.
Conform medicului specialist din cadrul ANSP, microorganismele care dezvoltă afecțiuni precum pneumonia, meningita sau alte infecții la nivel pulmonar, sangvin etc. înregistrează o rezistență semnificativă la antibiotice.
„Datele noastre, cele din anul 2021, arată că cele mai frecvente microorganisme (klebsiella, pseudomonas aeruginosa), care sunt cu precădere anaerobe (care sunt capabile să trăiască într-un mediu lipsit de oxigen, n.r.), prezintă o rezistență majoră la antibioticele de prima linie și, în unele cazuri, la antibioticele care sunt cunoscute drept „antibiotice de rezervă” sau carbapenem (sunt singurele antibiotice care mai pot da rezultate la tratarea infecțiilor cu bacterii rezistente la toate celelalte antibiotice, n.r.)”.
Vadim Rață menționează că o bună parte dintre viruși sau afecțiuni virale nu au nevoie de un tratament antibiotic. „Răcelile simple, gripa, chiar și Covid-19, respectiv, toate infecțiile virale provocate de diverși enteroviruși, adenoviruși, nu necesită tratament cu antibiotice. În unele cazuri, este recomandată profilaxia cu antibiotice, așa cum ar fi infecția cu malarie, specifică pentru călătoriile în zonele endemice”, explică specialistul.
Expertul din cadrul ANSP accentuează importanța administrării antibioticelor doar la indicația medicului.
„Tratamentul trebuie să fie luat complet, iar în cazul în care rămân pastilele de antibiotice, acestea trebuie considerate a fi deșeuri și returnate la farmacii, nu aruncate în urna cu gunoi. În niciun caz, nu le vom administra ulterior sau nu le vom da rudelor, prietenilor pentru „tratament”. Pentru orice infecție bacteriană, este recomandat să realizăm o analiză de laborator, o antibioticogramă, care să arate la ce este sensibilă sau rezistentă bacteria pe care o tratăm”, afirmă Vadim Rață.
Efectele rezistenței la antibiotice la persoane:
- Infecțiile au o evoluție mai gravă;
- Spitalizare de lungă durată;
- Timp îndelungat pentru recuperare;
- Costuri suplimentare pentru tratament și recuperare;
- Eșecul terapeutic;
- Decese din cauza lipsei posibilității de tratament.
Efectele RAM asupra sistemului medical și social (în general, acest fenomen este cumulativ):
- Cauzarea sechelelor, dizabilității și, în cel mai rău caz, a deceselor cauzate de eșecul terapeutic;
- Lipsa posibilității de tratament pentru infecții bacteriene simple, comune;
- Povară pentru sistemele de sănătate, mai ales în țările cu venit mic și mijlociu unde măsurile de prevenire și control a infecțiilor lasă de dorit;
- Pierderi financiare enorme (potrivit unor studii, până în 2050 RAM va reduce PIB-ul anual global cu 3,8%);
- Costuri financiare adiționale pentru elaborarea antibioticelor noi.
Otilia Meica