Botulismul este o afecțiune gravă, dar, din fericire, rară, care poate fi declanșată, de exemplu, prin consumul unei conserve necorespunzător sterilizate. Este esențial să cunoaștem condițiile care pot duce la apariția bolii pentru a preveni contaminarea. Totodată, având în vedere gravitatea sa și riscul vital asociat în lipsa unui tratament prompt, recunoașterea simptomelor devine crucială.
Un aspect deosebit de important este protecția copiilor mai mici de un an, care sunt extrem de vulnerabili la toxina responsabilă de botulism.
Ce este botulismul
Intoxicația provocată de bacteria Clostridium botulinum și mai rar de Clostridium baratii și butyricum se numește botulism. Toate aceste 3 bacterii sunt anaerobe (trăiesc în absența oxigenului), formează spori și produc toxine.
Anumite categorii de alimente – conservele, mierea, siropurile dense, melasa și altele – precum și solul lutos, cel neaerat și depozitele de bălegar sau straturile de compost presate, pot să fie medii perfecte pentru aceste bacterii. Contaminarea se produce prin ingestia alimentelor sau prin răni deschise care vin în contact cu un mediu favorabil patogenilor botulinici.
Efectele infecției sunt generate de neurotoxine, care au un efect devastator asupra sistemului nervos. Mai mult, toxina botulinica este una dintre cele mai agresive, prin intensitatea și rapiditatea reacțiilor.
Există mai multe forme de botulism
- Botulismul alimentar. Bacteriile nocive prosperă și produc toxina în medii cu puțin oxigen, cum ar fi în conservele, și în special cele preparate în casă.
- Botulismul de rană. Dacă aceste bacterii pătrund în sânge printr-o tăietură.
- Botulismul infantil. Este cea mai frecventă formă de botulism și începe după ce sporii bacteriei C. botulinum se dezvoltă în tractul intestinal al copiilor cu vârsta mai mică de un an. Apare de obicei la copiii cu vârsta între 2 și 8 luni.
- Botulism iatrogen. Ocazional, botulismul poate apare și atunci când o cantitate prea mare de toxină botulinică este injectată din motive cosmetice sau medicale. Această formă rară este numită botulism iatrogen (o afecțiune cauzată de un examen medical sau tratament).
Indiferent de tipul bacteriei sau de contextul care a produs contaminarea, toate formele de botulism pot fi fatale, în absența unui tratament adecvat instituit rapid și sunt considerate urgențe medicale.
De ce sunt afectați în special copiii mici?
La sugari, flora intestinală nu este suficient de dezvoltată pentru a preveni germinarea sporilor de botulism. În consecință, sporii pot coloniza intestinul și pot elibera toxina botulinică, care blochează semnalele nervoase și produc paralizie musculară.
Simptomele botulismului infantil sunt: constipație severă, care este de obicei primul semn, somnolență excesivă, lipsa tonusului muscular, dificultăți de supt și de hrănire, plâns slab, probleme respiratorii severe, dacă boala nu este tratată la timp
Botulismul infantil este o urgență medicală. Tratamentul include administrarea unei antitoxine specifică pentru a neutraliza toxina botulinică, dar și măsuri de susținere, cum ar fi ventilația mecanică, dacă sunt afectate respirația sau alte funcții vitale. Prognosticul este bun dacă boala este recunoscută și tratată prompt.
Pentru a preveni botulismul infantil, cel mai important este să nu se ofere miere copiilor sub un an și să se asigure igiena adecvată atunci când aceștia intră în contact cu sol sau alte medii care ar putea fi contaminate cu spori botulinici. Aceștia pot exista la locul de joacă, pe stradă, în zonele cu praf.
Alimente cu risc
Alimentele care pot fi contaminate cu toxina botulinică includ produsele conservate în condiții necorespunzătoare, care favorizează dezvoltarea bacteriei Clostridium botulinum. Printre acestea se numără:
- Conserve de legume cu aciditate scăzută (fasolea verde, spanacul, sfecla, ciupercile, porumbul, sparanghelul).
- Conserve de carne și pește (șuncă, cârnați, carne afumată, fructe de mare), inclusiv cele preparate în casă, care nu conțin oțet, suficientă sare și creează condițiile pentru un mediu anaerob (carnea la garniță, de exemplu).
- Alimente conservate în ulei (usturoi, ardei, măsline)
- Sosuri și piureuri făcute în casă, inclusiv sosurile pe bază de roșii și pesto.
- Fructe conservate fără zahăr.
- Peștele gras afumat nesărat.
- Unele brânzeturi fermentate.
- Mierea de albine (de unde și restricția consumului pentru copiii mai mici de un an).
- Alimente fermentate în casă (varza murată sau murăturile, dacă nu se respectă concentrația de sare).
Sursa: G4Food.ro