Studiile arată că persoanele care se confruntă cu o tulburare alimentară, în special bulimia nervoasă sau mâncatul compulsiv, au o probabilitate mai mare de a avea și ADHD. Deși aceste studii nu au confirmat că ADHD cauzează aceste tulburări, datele sugerează că acesta poate crește riscul dezvoltării unor obiceiuri alimentare dezordonate. Impulsivitatea, un simptom comun al ADHD, a fost asociată cu supraalimentarea. O analiză sistematică din 2017 a arătat că pacienții cu ADHD și niveluri ridicate de impulsivitate au mai multe șanse să manifeste semne de bulimie nervoasă sau supraalimentare, relatează veryweelmind.
Rachael Green este o scriitoare din New York care colaborează cu Verywell Mind, unde își folosește experiența personală de zeci de ani și cercetările despre bolile mintale, în special ADHD și depresia, pentru a ajuta cititorii să înțeleagă mai bine cum funcționează mintea lor și cum își pot gestiona sănătatea mintală.
Potrivit specialistei, disfuncția executivă, o altă caracteristică a ADHD, poate face dificile planificarea și pregătirea meselor, iar numeroasele etape implicate pot deveni copleșitoare, ceea ce duce la săritul peste mese. De asemenea, hiperfocalizarea, un alt simptom al ADHD, poate face ca o persoană să nu fie conștientă de senzația de foame pentru ore întregi.
Chiar și tratamentele pentru ADHD pot influența apetitul, deoarece medicamentele utilizate pentru gestionarea simptomelor sunt și inhibitori ai poftei de mâncare. Astfel, persoanele cu ADHD ajung adesea să mănânce porții foarte mari după perioade lungi de înfometare involuntară.
Complicațiile ADHD și ale mâncatului compulsiv
Atunci când cineva cu ADHD decide să renunțe la mâncatul compulsiv, simptomele ADHD pot îngreuna acest proces. Impulsivitatea și disfuncția executivă care contribuie la ciclurile de înfometare și supraalimentare pot face dificilă respectarea unui plan alimentar sau dezvoltarea unor obiceiuri alimentare mai sănătoase.
În același timp, dificultatea de a controla atenția face ca gândurile despre mâncare să fie persistente. Cu cât cineva încearcă mai mult să se concentreze pe altceva, cu atât crește dorința de a mânca în exces, ceea ce duce la cicluri repetate de supraalimentare.
Diagnosticul ADHD și al mâncatului compulsiv
Consumul unor porții mari de mâncare nu înseamnă automat că o persoană are tulburare de mâncat compulsiv. Totuși, persoanele cu ADHD pot dezvolta obiceiuri alimentare dezordonate din cauza dificultății de a controla comportamentele și programul meselor.
Simptome care pot indica tulburarea de mâncat compulsiv:
- fluctuații de greutate, inclusiv creștere în greutate
- sentimente de rușine, vinovăție sau dezgust
- consumul de alimente pentru confort emoțional
- mâncatul în secret sau ascunderea mâncării
- simptome de anxietate sau depresie
- stimă de sine scăzută
- imagine corporală distorsionată
Pentru a diferenția mâncatul compulsiv de alte tulburări alimentare, este important să se observe dacă lipsesc comportamentele compensatorii, precum utilizarea laxativelor, postul sever sau provocarea vomei. Dacă sunt prezente astfel de comportamente, ar putea fi vorba despre bulimie nervoasă sau alte tulburări alimentare.
Tratamentul ADHD și al mâncatului compulsiv
Recuperarea este posibilă prin terapie și medicamente, care pot ajuta la dezvoltarea unor obiceiuri alimentare mai sănătoase și la reducerea episoadelor de mâncat compulsiv.
Psihoterapie
Terapia este un alt instrument eficient pentru gestionarea ADHD și a tulburării de mâncat compulsiv. Cele mai utilizate abordări sunt:
- Terapia cognitiv-comportamentală (CBT) – ajută pacienții să-și dezvolte strategii pentru gestionarea ADHD și identificarea factorilor declanșatori ai comportamentelor nedorite
- Terapia dialectic-comportamentală – ajută la reglarea emoțiilor, oferind tehnici de gestionare a reacțiilor impulsive
- Programele de pierdere în greutate bazate pe comportament – spre deosebire de dietele standard, acestea combină CBT cu planuri nutriționale supravegheate medical pentru a sprijini obiceiuri alimentare mai sănătoase
Modalități de gestionare a ADHD și a mâncatului compulsiv
Pe lângă tratamentul medical, există câteva schimbări ale stilului de viață care pot ajuta la gestionarea simptomelor ADHD și a mâncatului compulsiv:
- Evitarea dietelor restrictive, cu excepția celor supravegheate medical, deoarece pot declanșa episoade de mâncat compulsiv
- Aprovizionarea cu gustări nutritive și mese ușor de preparat – în loc de alimente ultraprocesate, este util să se aibă la îndemână fructe și legume tăiate sau mese pregătite din timp
- Setarea unor alarme pentru mese – pentru a ajuta la menținerea unui program regulat de alimentație
Grupurile de suport pot fi utile pentru persoanele care se confruntă cu ADHD și mâncat compulsiv, oferind sprijin emoțional și sfaturi din partea celor care au trecut prin experiențe similare.
Articol reviziuit medical. Sursă verywellmind.