Odată cu venirea anotimpului cald, natura ne cheamă afară. Ieșim mai des la plimbări prin parc, picnicuri sau drumeții prin pădure. Dar, odată cu razele soarelui și bucuria mișcării în aer liber, vine și un risc mai puțin vizibil: căpușele.
Ce sunt căpușele?
Căpușele sunt insecte parazite, din aceeași clasă cu paianjenii, care se hrănesc cu sângele corpului gazdă (om, animal). Dacă nu sunt depistate, pot să reziste până la câteva zile pe corpul gazdă.
Căpușele pot fi roșii, maro sau negre și pot avea aproximativ 0,5–10 mm în lungime, în funcție de tipul de căpușă și de stadiul ciclului său de viață. Căpușa nu zboară și nu sare. Căpușa se urcă pe un fir de iarbă, își întinde picioarele din față și așteaptă ca o persoană să treacă pe lângă ea. Căpușa nu atacă imediat. Persoana are la dispoziție două sau trei ore pentru a evita mușcătura și posibila infecție. Căpușa are nevoie mai întâi de mult timp pentru a alege un loc în care să sugă. După ce se hrănesc cu sângele gazdei, cele mai mari căpușe se pot extinde până la 15 mm.
Ajunse pe corpul gazdă, căpușele preferă să migreze spre zona axilară, inghinală sau la nivelul scalpului. Prin mușcătură, acestea își introduc capul sub piele și încep să se hrănească. Marimea lor crește pe măsură ce se hrănesc cu mai mult sânge.
Riscurile pentru om apar în perioada când căpușele sunt foarte active (aprilie – noiembrie), direct prin înțepătura (mușcătură). În saliva căpușei poate fi prezentă Borrelia – un microorganism cu forma spirolată, care odată ajunsă în corpul uman provoacă o patologie numită boala Lyme.
Perioada de incubație variază de la 3 la 30 de zile, cu o medie de două săptămâni. Debutul bolii are de obicei caracteristicile unui proces infecțios (febră, intoxicație) și implică adesea leziuni cutanate. Unul dintre primele simptome este eritemul migrator în zona mușcăturii (înțepăturii).
Eritemul se extinde treptat, atingând o dimensiune de 5-15 cm, rareori până la 50 cm sau mai mult. Pata are formă rotundă sau ovală, cu marginea exterioară puternic hiperemică și ridicată deasupra nivelului pielii înconjurătoare. După câteva zile, partea centrală a eritemului devine palidă sau albăstruie.
Cu toate acestea, nu apare la toți pacienții, astfel încât este necesar să se acorde atenție altor simptome ale bolii. Alte semne ale borreliozei sunt similare gripei: febră, frisoane, dureri de cap, oboseală, dureri articulare sau musculare. Pot apărea, de asemenea, limfadenopatie (mărirea ganglionilor limfatici), conjunctivită (inflamarea ochilor), faringită (durere în gât), secreții nazale sau tuse.
Stadiile bolii
Există trei stadii ale bolii.
Stadiul I, localizat precoce, care durează de la câteva zile la câteva săptămâni după mușcătura unei căpușe infectate. În această perioadă, se manifestă cel mai adesea eritem migrator și simptome generale de infecție.
Stadiul II, diseminat precoce. Începe cel mai adesea la câteva luni după infecție. În această perioadă, bacteria Borrelia se răspândește prin sânge și limfă, ceea ce poate cauza următoarele probleme la nivelul organelor și sistemelor:
- afectarea sistemului nervos central (SNC), aceasta se poate manifesta prin căderea asimetrică a unei jumătăți a feței, afectarea nervilor periferici, afectarea funcției cerebrale și inflamarea membranelor cerebrale, a rădăcinilor măduvei spinării;
- afectarea inimii, care poate fi însoțită de tulburări de ritm cardiac și alte complicații;
- afectarea articulațiilor, este posibilă umflarea lor, durere, restricții în mișcare;
- leziuni cutanate, se poate manifesta prin formarea de erupții cutanate uretice, punctiforme, infiltrative.
Stadiul III, diseminat tardiv, care se dezvoltă la un an sau mai mulți ani după infecție. În această perioadă, apar modificări cronice în țesuturile, sistemele și organele afectate.
Diagnosticul bolii Lyme
Măsurile de diagnostic pentru boala Lyme suspectată includ metode de examinare de laborator și instrumentală.
- Borrelia burgdorferi – Anticorpi IgG, IgM
La 2 săptămâni după înțepătură, poate fi utilă determinarea anticorpilor în faza acută (IgM) și în faza de convalescență (IgG).
- Borrelia-Anticorpi IgG, IgM (WesternBlot)
În caz de rezultate pozitive IgM și IgG sau neclare obținute în prima testare (Borrelia burgdorferi – Anticorpi IgG, IgM (1) ) se recomandă pentru confirmare testarea prin Western blotting, care determină 16 tipuri de antigene.
- Borrelia IgG, IgM in LCR/ser.
Testul de cultură a sângelui și a lichidelor corporale relevante (de exemplu, LCR-lichidul cefalo-rahidian) poate fi examinat în primul rând pentru a diagnostica alți agenți patogeni și diagnosticarea infecțiilor SNC asociate cu Borrelia burgdorferi.
Cum prevenim mușcătura de căpușă?
Prevenirea mușcăturilor de căpușe este cea mai bună modalitate de a evita o boală transmisă de acestea. Iată câteva sfaturi de prevenire:
- nu ieșiți de pe poteci și trasee;
- introduceți pantalonii în cizme sau șosete;
- purtați cămașă cu mânecă lungă;
- aplicați repelente (spray-uri) cu conținut de dietiltoluamidice (20% DEET) pe suprafața pielii sau hainei (faceți cunoștința cu instrucțiunea soluției);
- faceți un duș după maxim două ore după ce v-ați întors de afară;
- verificați-vă atent pielea după ce vă întoarceți din parcuri, păduri, etc., în special zonele axilare, partea din spate a urechilor, zona inghinală, partea din spate a genunchilor și scalpul (părul).
Ce facem dacă am depistat căpușa?
- Dacă ați găsit capușa, care e deja plină de lichid, trebuie îndepărtată cu atenție, având grijă să nu o striviți cu degetele, deoarece deteriorarea căpușei poate duce la transmiterea bolii. Corpul căpușei nu trebuie apăsat sau stors. Pentru a îndepărta căpușa, aceasta trebuie trasă treptat de cap cu ajutorul unei pensete mici sau dispozitiv special. Punctul de prindere al căpușei trebuie tratat cu alcool;
- Metodele nemecanice, tradiționale și populare care stimulează căpușa să se elibereze din țesut (cum ar fi utilizarea vaselinei, a lacului de unghii, a chibriturilor fierbinți sau a alcoolului) nu sunt recomandate. Aceste metode pot provoca regurgitarea căpușei și, prin urmare, pot crește riscul de infecție;
- Dacă nu știți cum să îndepărtați căpușa din piele, mai bine consultați medicul;
- Dacă suspectați că ați fost mușcați de căpușă, consultați medicul.