Canicula nu este doar un disconfort temporar, ci și o amenințare reală pentru sănătate. Pe măsură ce verile devin tot mai fierbinți, inclusiv în țările cu climat temperat, tot mai multe voci din domeniul sănătății publice avertizează: valurile de căldură nu afectează doar confortul, ci și sănătatea – uneori în mod grav.
„Căldura extremă crește morbiditatea, severitatea bolilor, dar și costurile de tratament”, constată doctorița de familie Olga Prodan, care precizează că „cei mai vulnerabili față de temperaturile extreme sunt copiii sub 5 ani, persoanele în vârstă, bărbații, locuitorii din mediul rural și cei șomeri”.
Pe parcursul lunii iulie, Serviciul Hidrometeorologic de Stat (SHS) a emis de mai multe ori avertizări privind introducerea pe teritoriul țării a Codului galben de caniculă, temperatura maximă a aerului atingând valori de +33 °C și mai mult. „Valurile de căldură exercită un stres termic considerabil asupra organismului (…). În absența unui aport lichidian adecvat, aceste pierderi pot conduce la deshidratare acută”, constată Dumitru Cheptea, asistent universitar la Disciplina de igienă în cadrul Departamentului Medicină Preventivă al Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.
Căldura afectează și sănătatea mintală
„Odată cu încălzirea globală, creșterea temperaturii reprezintă o amenințare și o provocare pentru sănătatea populației. În general, s-au efectuat multe studii pentru a analiza efectele căldurii extreme asupra sănătății, rezultatele cărora arată că aceasta crește morbiditatea, severitatea bolilor, a spitalizării, dar și a costurilor de tratament. De aceea, în timpul caniculelor nu ne axăm doar pe persoanele care administrează careva tratamente, mai ales că, în ultimul timp, populația are acces liber la medicamente și majoritatea iau zilnic pastile, dar ne străduim să acordăm atenție tuturor persoanelor care sunt afectate de această perioadă de timp”, relatează Olga Prodan.

„Conform studiilor, s-a demonstrat că totuși cei mai vulnerabil față de temperaturile extreme sunt copiii (până la 5 ani), persoanele cu vârstă înaintată, bărbații, cei din mediul rural și cei șomeri. Desigur, căldura poate exacerba afecțiuni cronice precum boli cardiovasculare, diabetul zaharat, boli bronhopulmonare. În plus, creșterea temperaturilor poate genera consecințe indirecte asupra sănătății, cum ar fi un risc crescut de violență, accidente rutiere, răniri, boli transmise prin apă și prin vectori”, remarcă doctorița.
Un aspect adesea ignorat este impactul temperaturilor ridicate asupra psihicului. Studiul internațional publicat în BMC Public Health din mai 2021 (Van Loenhout et al.) și completat de analiza doctoriței Olga Prodan atrage atenția asupra unei realități mai puțin vizibile: căldura poate declanșa sau agrava episoadele de depresie, anxietate sau alte probleme psihosociale.
„Oamenii ignoră adesea impactul temperaturilor ridicate asupra bunăstării spirituale, în special în țările în curs de dezvoltare. S-au înregistrat progrese epidemiologice care leagă creșterea temperaturilor de probleme de sănătate mintală, cum ar fi sinuciderea, episoadele depresive majore și alte probleme mentale și psihosociale. De asemenea, s-a demonstrat că educația și veniturile pot modera efectele negative ale căldurii extreme”, explică Olga Prodan.
Apa plată rămâne prima alegere recomandată de specialiști
Recomandările specialiștilor sunt clare: 2,5–3 litri de lichide pe zi pentru bărbați, 2–2,5 litri pentru femei. „În condiții de caniculă, aceste valori trebuie majorate cu 500–1000 ml sau chiar mai mult, în funcție de nivelul de activitate fizică și pierderile de lichide prin transpirație”, precizează Dumitru Cheptea.
Specialistul menționează că nu orice lichid hidratează la fel de eficient. Apa plată, la temperatura camerei sau ușor răcită, este alegerea ideală. Ceaiurile din plante neîndulcite sunt și ele o opțiune sănătoasă.
„Apa plată rămâne prima alegere recomandată de specialiști (…), suficientă pentru acoperirea necesarului hidric la majoritatea persoanelor sănătoase”, subliniază Cheptea.

În schimb, băuturile carbogazoase și alcoolice, dar și cafeaua, pot avea efecte contrare. Alcoolul, în special, accentuează pierderile de apă și pune presiune suplimentară pe mecanismele de reglare a temperaturii corporale.
„În perioadele de caniculă, consumul de alcool este contraindicat, iar cafeaua trebuie limitată și compensată printr-un aport suplimentar de apă”, afirmă Dumitru Cheptea.
Evitarea expunerii directe la soare în orele de vârf
Medicul precizează că, pe lângă hidratare, evitarea expunerii directe la soare în orele de vârf este o altă măsură esențială. Între 11:00 și 18:00, razele ultraviolete ating intensități maxime, astfel cresc riscurile de arsuri și insolații până la afecțiuni mai grave, cum ar fi cancerul de piele. „Radiațiile ultraviolete, în asociere cu temperaturile ambientale ridicate, pot avea o acțiune negativă (…), generând atât efecte acute, cât și consecințe cronice”, adaugă Dumitru Cheptea.
Crema nu este o recomandare, ci o necesitate
Folosirea zilnică a cremei cu protecție solară nu mai este doar o recomandare pentru vacanță, ci o necesitate chiar și în oraș, remarcă specialistul. Bumbacul, inul sau alte materiale naturale, de culoare deschisă, permit pielii să respire și reduc absorbția radiațiilor solare.
„În perioadele caniculare se recomandă purtarea de haine lejere, largi, din materiale naturale (…), care permit o bună ventilație a pielii”, precizează Dumitru Cheptea. „Aplicarea de comprese reci pe zonele bine vascularizate (gât, tâmple) ajută la reducerea temperaturii corporale”, explică acesta.
Recomandări de la Ministerul Sănătății
În contextul valului de caniculă, și Ministerul Sănătății a venit cu mai multe sfaturi pentru cetățeni:
- Evitați expunerea la soare între orele 11:00–18:00; purtați pălărie sau basma, haine lejere, din fibre naturale, de culori deschise, preferabil cu mâneci;
- Evitați activitățile fizice în aer liber care necesită un consum mare de energie (sport, grădinărit etc.);
- Nu lăsați copiii în mașină nici pentru câteva minute – un timp scurt de aflare într-o mașină staționată sub soare canicular poate avea efect mortal;
- Aveți mare grijă de copii, vârstnici, persoane cu boli cronice, în special cardiace, sau cu dizabilități;
- Consumați lichide suficiente (minimum 2 litri pe zi), porționat, la fiecare jumătate de oră, fără a aștepta senzația de sete;
- Consumați fructe şi legume proaspete (pepene galben, pepene roșu, castraveți, roșii etc.) care conțin o cantitate mare de apă;
- Faceți dușuri cu apă ușor caldă, fără a vă șterge;
- Nu consumați alcool, inclusiv bere, deoarece sporește deshidratarea;
- Nu consumați cafea și nici băuturi ce au conținut ridicat de cofeină sau zahăr (sucuri răcoritoare carbogazoase), deoarece au efect diuretic și duc la deshidratare.
Pentru locuințe, se recomandă următoarele măsuri:
- Închideți ferestrele expuse la soare în orele de caniculă, acoperiți-le cu jaluzele și/sau draperii;
- Reglați climatizatorul astfel încât temperatura din încăpere să fie cu 5 grade mai mică decât cea de afară;
- Nu utilizați ventilatoarele dacă temperatura aerului depășește 32 de grade Celsius;
- Igienizați zilnic locuința și aerisiți frecvent încăperile;
- Deconectați sau reduceți intensitatea luminii artificiale şi deconectați de la rețea aparatele electrocasnice de care nu aveți strictă nevoie.
Dumitru PANIȘ, reporter stagiar
