În Republica Moldova, în fiecare an, între 300 și 350 de femei sunt diagnosticate pentru prima dată cu cancer de col uterin, iar alte 150–160 își pierd viața din cauza bolii, în timp ce mai mult de jumătate dintre cazurile depistate sunt în stadii avansate, transmite Ministerul Sănătății. În țara noastră, cancerul de col uterin este al treilea cel mai frecvent tip de cancer la femei și cel mai des întâlnit la femeile cu vârste între 35 și 55 de ani.
Deși în ultimii ani au fost extinse programele de screening și vaccinare împotriva HPV, depistarea tardivă continuă să fie una dintre principalele provocări. Autoritățile și specialiștii urmăresc creșterea participării la screening, extinderea vaccinării și consolidarea măsurilor de prevenție pentru a reduce în următorii ani numărul cazurilor avansate și al deceselor provocate de această boală.
În 2024, în Republica Moldova au fost înregistrate 338 de cazuri noi de cancer de col uterin, dintre care 203 au fost depistate prin screening. Totuși, doar aproximativ 47% dintre cazuri au fost diagnosticate în stadiile I și II, iar peste jumătate au fost depistate în stadiile III și IV, potrivit Institutului Oncologic.
Specialiștii atrag atenția că depistarea tardivă reduce considerabil șansele de vindecare. În cazul cancerului depistat în stadiul I, rata de succes ajunge la 80–90%, în timp ce în stadiile avansate scade la 25–40%.
Șefa Unității de coordonare a implementării screeningului de col uterin din cadrul Institutului Mamei și Copilului, Diana Valuța, explică faptul că menținerea unei mortalități ridicate în primii ani după intensificarea programului de screening nu înseamnă neapărat că acesta nu funcționează. În primii 3–5 ani, numărul cazurilor grave poate crește temporar, deoarece sunt depistate femei care anterior nu au fost investigate.
„Pe măsură ce tot mai multe femei sunt testate regulat, iar leziunile precanceroase sunt depistate și tratate la timp, numărul cazurilor avansate și al deceselor începe să scadă. Acest impact ar urma să se reflecte în statistici în anii imediat următori, până în anul 2030”, susține Diana Valuța.
Potrivit comunicatului, în prezent, aproximativ 4 200 de paciente din Republica Moldova trăiesc cu diagnosticul de cancer de col uterin după ce au urmat tratament specializat. Una dintre problemele principale rămâne adresarea tardivă la medic. Aproximativ jumătate dintre cazuri sunt depistate în afara screeningului organizat, atunci când femeile ajung la medic după apariția simptomelor.
Coordonatoarea Programului național de control al cancerului, Rodica Mîndruța-Stratan, spune că simptomele precum sângerările neobișnuite sau durerile apar, de regulă, în etape mai avansate ale bolii. Din acest motiv, screeningul este important chiar și atunci când femeia nu are simptome.
Programul de screening cervical presupune invitarea femeilor la testare, inclusiv a celor neasigurate medical. În cazul unor rezultate cu modificări severe, pacientele sunt direcționate pentru colposcopie și, la necesitate, biopsie. Aceste investigații trebuie efectuate în cel mult 14 zile de la primirea rezultatului.
„Dacă suspiciunea de cancer este confirmată, femeia este îndrumată către policlinica Institutului Oncologic în termen de maximum 7 zile. Tratamentul este decis în funcție de tipul și severitatea leziunii și nu aparține unui singur medic, ci unui consiliu multidisciplinar format din cel puțin trei specialiști. În cazurile complexe, poate fi convocată și o a doua comisie multidisciplinară” precizează ministerul.
Vaccinarea HPV și screeningul, principalele metode de prevenție
Cancerul de col uterin poate fi prevenit în mare parte prin vaccinarea împotriva virusului HPV și prin screening regulat. Imunizarea este recomandată înainte de debutul vieții sexuale, deoarece eficiența maximă este obținută înainte de orice contact cu virusul HPV. Vaccinul ajută organismul să dezvolte anticorpi care pot împiedica infectarea ulterioară cu tulpinile HPV vizate. În Republica Moldova, vaccinarea împotriva HPV a fost introdusă în calendarul național de imunizări în 2017, iar din 2021 este disponibilă atât pentru fete, cât și pentru băieți cu vârste între 9 și 14 ani.
Din 2025, pentru această categorie de vârstă este utilizată schema cu o singură doză. Vaccinarea a fost extinsă și până la vârsta de 26 de ani pentru persoanele nevaccinate anterior, care urmează schema de două doze.
Cu toate acestea, rata de vaccinare rămâne scăzută. Potrivit Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, puțin peste 46% dintre fetele cu vârste între 10 și 14 ani sunt vaccinate, în timp ce în rândul băieților rata este de aproximativ 4%.
Directorul adjunct al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, Veaceslav Guțu, spune că vaccinul împotriva HPV este disponibil gratuit în centrele de asistență medicală primară, prin intermediul medicului de familie.
„În prezent, în Moldova este utilizat vaccinul Gardasil 4-valent, produs în SUA, care protejează împotriva tulpinilor 6 și 11 (pentru a preveni apariția verucilor genitale) și a tulpinilor 16 și 18 (implicate în dezvoltarea cancerului de col uterin în aproximativ 70% dintre cazuri). Autoritățile iau în calcul posibilitatea introducerii vaccinului cu spectru mai larg – Gardasil 9-valent”, explică Veaceslav Guțu.
Acoperirea prin screening citologic a ajuns la 62% în 2025. Specialiștii spun însă că este nevoie de o participare mai mare pentru ca programul să aibă un impact semnificativ asupra incidenței și mortalității.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă atingerea țintelor „90-70-90”: vaccinarea împotriva HPV a cel puțin 90% dintre fetele cu vârste între 9 și 14 ani, testarea prin screening a 70% dintre femeile cu vârste între 25 și 61 de ani, o dată la trei ani, precum și asigurarea tratamentului complet pentru 90% dintre femeile diagnosticate cu leziuni precanceroase sau cancer invaziv.
În Republica Moldova, măsurile de prevenție și depistare precoce sunt prevăzute în noul Program național de control al cancerului pentru anii 2026–2030. Autoritățile și-au propus extinderea screeningului, vaccinarea împotriva HPV, digitalizarea sistemului și informarea populației pentru reducerea numărului de cazuri depistate în stadii avansate.