Odată cu venirea primăverii, unele persoane se confruntă cu astenia de sezon – o stare temporară de oboseală și lipsă de energie, cauzată de schimbările de temperatură și de ritm circadian (ritmul biologic natural al corpului pe parcursul a 24 de ore, n.r.). Printre simptomele comune se numără oboseala fizică și mentală, slăbiciunea, durerea de cap și scăderea apetitului.
Astenia poate fi gestionată prin hidratare corespunzătoare, alimentație echilibrată, expunere la soare și exerciții fizice regulate. „Organismul trebuie să se adapteze la modificările de temperatură, la creșterea luminii naturale și la schimbul de ore”, explică doctorița neurologă Liliana Nistrean.
Cauze și simptome ale asteniei de primăvară
Primăvara, odată ce zilele devin mai lungi, iar temperaturile mai blânde, pentru mulți dintre noi acest sezon aduce și o stare de oboseală inexplicabilă. Această stare poate afecta calitatea vieții în primele săptămâni ale anotimpului.
„Astenia de primăvară este o stare ce se caracterizează prin epuizare fizică, mentală, însoțită de slăbiciune, lipsă de energie, cauzată de tranziția de la iarnă spre primăvară sau la schimbul de ritm circadian. Organismul trebuie să se adapteze la modificările de temperatură, la creșterea luminii naturale și la schimbul de ore”, explică doctorița neurologă Liliana Nistrean.
Potrivit acesteia, cauzele asteniei de primăvară pot fi:
- creșterea temperaturii și schimbarea bruscă a vremii – influențează metabolismul și activitatea sistemului nervos central;
- dezechilibrul în secreția melatoninei – creează dezechilibru hormonal, dereglarea sintezei de serotonină și multiple reacții ale organismului;
- deficitul de vitamine și minerale – după o iarnă în care alimentația a fost mai săracă în nutrienți alimentari sau fructe și legume, organismul poate suferi carențe nutriționale;
- activitatea fizică redusă – duce la senzație de oboseală persistentă;
- schimbarea ritmului circadian – la fel contribuie la scăderea nivelului de melatonină.

Simptomele asteniei de primăvară pot varia de la o persoană la alta. Printre acestea se numără oboseala fizică, mentală până la extenuare sau epuizare, tristețea fără motiv, lipsa poftei de mâncare, slăbiciunea musculară, durerile de cap, căderea părului, scăderea tensiunii arteriale. De asemenea, neurologa susține că unele persoane se pot confrunta cu pierderea apetitului sexual, insomnii, dificultăți de concentrare, tulburări de greutate, apatie până la depresie, anxietate și irascibilitate.
Deși astenia și depresia pot avea simptome comune, nu reprezintă aceeași tulburare. Specialista explică că astenia nu este o boală, ci o stare temporară, care poate fi gestionată cu ușurință prin modificarea stilului de viață și adoptarea unei alimentații echilibrate. În schimb, depresia este o boală de durată, care se poate manifesta în diferite perioade ale vieții.
„Este persistentă, se agravează la schimbarea anotimpurilor, în special la trecerea din vară spre toamnă și iarnă. Pentru a fi diagnosticat cu depresie sezonieră, pacientul trebuie să aibă același model de simptome în aceeași perioadă sezonieră timp de cel puțin doi ani la rând. Este acompaniată de simptome precum apatie, frică, neliniște, gânduri obsesive, dereglări de somn.”
Liliana Nistrean spune că depresia de iarnă este cauzată parțial de scăderea serotoninei, o substanță chimică care de obicei este produsă după expunerea la lumina naturală. „Serotonina are un rol-cheie în reglarea naturală a stării de dispoziție. Cand nivelul de serotonină este normal, ne putem concentra și ne simțim mai stabili din punct de vedere emoțional, mai puțin anxioși, mai calmi și mai fericiți. Nivelurile scăzute de serotonină au un rol în apariția depresiei. Depresia de iarnă este cauzată de creșterea unui alt hormon denumit melatonină. Iarna zilele sunt mai scurte și nopțile mai lungi, ca urmare, melatonina secretată te poate face să te simți mai somnoros și mai letargic decât de obicei.”
Cine este predispus la astenia de primăvară și cum o combatem
Deseori, la astenia de primăvară sunt expuse persoanele ce au sistemul imunitar compromis, persoanele care sunt supuse unui stres cronic ori sindromului burnout (ardere profesională, n.r.), cele cu un ritm de viață agitat sau care au multe responsabilități. „Odată cu înaintarea în vârstă, organismul se adaptează mai greu la schimbările de temperatură și lumină, la trecerea la ora de vară, metabolismul devine mai încetinit, ceea ce face ca astenia de primăvară să fie mai pronunțată la vârstnici.” De asemenea, astenia de primăvară o pot simți femeile însărcinate sau aflate în perioada de alăptare, persoanele care suferă de tulburări de somn, persoanele ce au deficiență de vitamine și microelemente.
Pentru combaterea asteniei de primăvară neurologa recomandă:
- hidratarea suficientă – până la 1,5-2 litri pe zi;
- alimentarea bogată în legume și fructe ce conțin vitaminele A, C, E și minerale (magneziu, fier, zinc);
- alimente bogate în Omega 3 – pește gras, semințe de in, nuci;
- consumul de proteină – carne slabă, ouă;
- practicarea activității fizice regulate, a tehnicilor de relaxare, evitarea virozelor și supra-răcelilor;
- expunerea la soare, lumină – aflarea cel puțin 30 de minute în aer liber și la soare, utilizarea obiectelor de culoare oranj în birouri, case;
- consumul de suplimente alimentare diverse, ce pot favoriza îmbunătățirea stării, creșterea imunității, îmbunătățirea calității somnului. Așa elemente precum vitamina D3, magneziul, fierul, zincul, seleniul, Omega 3 și vitaminele grupului B sunt necesare pentru o activitate normală a sistemului nervos central;
- administrarea de preparate medicamentoase (la necesitate) indicate de medicul specialist, precum ar fi remediile ce conțin aminoacizi, remediile adaptogene, tonice, imunomodulatorii, hipnotice, metabolice și antioxidante.
O importanță deosebită în combaterea asteniei de primăvară îi revine somnului.
„Pentru a îmbunătăți calitatea somnului este indicat de culcat și trezit la aceeași oră în fiecare zi, chiar și în weekend, de a reduce lumina și zgomotul în cameră. Se recomandă utilizarea draperiilor blackout (draperii care blochează eficient razele solare, n.r.). Evită expunerea la gadgeturi, ascultă muzică liniștită, citește o carte, meditează, utilizează tehnicile de relaxare. Evită mesele copioase înainte de somn. Dormi într-o cameră aerisită, pe o pernă comodă și învelește-te cu o plapumă grea. Dacă nu sunt eficiente aceste metode, adresați-vă medicului neurolog sau somnolog. Acesta va aprecia tipul dereglării de somn și va indica tratamentul de rigoare”, recomandă neurologa.
Simptomele asteniei de primăvară durează, de regulă, între 10 și 20 de zile, timp în care organismul trebuie să se adapteze la schimbările care vin odată cu primăvara și cu schimbarea ritmului circadian. „Dacă observi că stările de oboseală sau de tristețe se prelungesc mai multe săptămâni, cere sfatul medicului, deoarece la mijloc ar putea fi o altă problemă de sănătate”, conchide Liliana Nistrean.