Într-o lume în care imaginea contează mai mult decât oricând, iar rețelele de socializare setează standarde imposibile de frumusețe, adolescenții cad tot mai des în capcana dietelor rapide, promovate agresiv de influenceri fără pregătire medicală. Promit rezultate spectaculoase în timp record. Însă, în spatele acestor promisiuni, se ascund dezechilibre hormonale, probleme grave de sănătate, dar și suferințe tăcute.
„Efectele vin împreună cu probleme medicale”
Deseori, adolescenții nu au răbdare să-și asculte corpul, să-l respecte ori să lucreze cu el. Vor soluții imediate. Așa apar dietele „magice”, pastilele „minune” și regimurile extreme, promovate de figuri aparent „de încredere”. Medicul nutriționist Sergiu Munteanu explică fenomenul dat în felul următor: „Ei invocă deseori rapiditatea – o pastilă magică, dieta magică, ceea ce nu există.”
Corpul adolescentului este în plină transformare, iar orice intervenție bruscă asupra alimentației poate produce dezechilibre majore. „Organismul nostru este stabilit astfel evoluţionar, încât noi trebuie să acumulăm grăsime, iar dacă ţinem diete, mergem împotriva evoluţiei şi a organismului, care se află într-un stres continuu.”
Această luptă contra naturii nu rămâne fără efecte. De la stări de oboseală cronică până la tulburări de concentrare și afectarea dezvoltării hormonale – totul are un cost. Cei care urmează diete drastice, fără supraveghere medicală, riscă să-și provoace lor înșiși probleme medicale grave. Adolescenții nu realizează riscurile, iar părinții, adesea, nu știu la ce să fie atenți.
„Efectele vin împreună cu probleme medicale: probleme hormonale, probleme cu rinichii, ficatul, articulațiile, fertilitatea”, precizează specialistul. Pentru fete, pericolele sunt și mai mari, deoarece „dacă nu consumă suficiente grăsimi, încep problemele cu fondul hormonal: menstruații neregulate, polichistoză ovariană, infertilitate”, punctează Sergiu Munteanu.
„Creierul începe a gândi mai greu, intră în depresie”
Efectele negative nu vizează doar fizicul. Creierul adolescentului, aflat, de asemenea, în dezvoltare, suferă direct. „Lipsa atenției, a capacității de concentrare și de a analiza logic. Creierul începe a gândi mai greu, intră în depresie”, explică medicul nutriționist. Un regim alimentar dezechilibrat afectează capacitatea de învățare, starea emoțională și, în timp, încrederea în sine.
Părinții pot interveni la timp dacă sunt atenți la primele semnale. În cazul dat, nu e nevoie de o diplomă medicală, ci de vigilență, mai ales din partea celor apropiați, care au posibilitatea să urmărească schimbările fizice sau/și comportamentale ale adolescentului. „Scăderea bruscă în kilograme – dacă observă așa ceva, ar trebui să-i alarmeze. Totodată, copilul poate deveni mai puțin activ, având o stare de permanentă somnolență sau, viceversa, poate deveni extrem de irascibil și agresiv.” Aspectul fizic spune multe despre ce se întâmplă în interior. „Căderea excesivă a părului […], aspectul feței: sub ochi – mai întunecat, pielea devine mai albă, se descuamează rapid”, spune Sergiu Munteanu.
În fața acestor simptome, drumul corect începe cu o consultație medicală. „Primul lucru: să meargă la medic. Nu neapărat nutriționist, un medic de familie e suficient.” Multe dintre problemele de greutate pot avea cauze ascunse. „Acumularea de kilograme poate avea cauze medicale: probleme hormonale, afecțiuni gastrointestinale, pancreatice sau hepatice”, explică medicul.
Abia apoi se poate construi un plan alimentar real, adaptat pentru fiecare copil în funcție de necesitățile acestuia. „Nutriționistul va analiza ce alimente vă plac, va construi un meniu personalizat și îl va adapta la stilul vostru de viață. […] Fiecare organism e diferit. Regimul trebuie ajustat continuu.”
„Un răspuns vag de la IA duce la acțiuni periculoase”
Într-o eră digitală, mulți adolescenți întreabă direct inteligența artificială ce ar trebui să consume când doresc să piardă în greutate. Medicul nutriționist însă avertizează: „Inteligența artificială (IA) nu a ajuns să ofere sfaturi alimentare personalizate, utile și aplicabile pentru fiecare. Dacă întrebarea e vagă, răspunsul va fi vag. […] Un răspuns vag de la IA duce la acțiuni periculoase.”
O soluție sustenabilă ar fi educația nutrițională încă din copilărie. „Eu sunt pentru! Ar fi foarte bine să existe o oră de nutriție și la școală, și la grădiniță”, susține specialistul.
„Piața alimentară s-a schimbat enorm în ultimii 20–30 de ani. Peste 50% dintre produse sunt calorii goale – umplu stomacul, dar nu hrănesc corpul. Copiii trebuie pregătiți pentru realitatea produselor actuale. Trebuie să schimbăm paradigmele moștenite. Expresia «trebuie să mănânci tot din farfurie» nu mai e valabilă.”
Pentru părinții și adolescenții care vor să înceapă o alimentație sănătoasă regulile de bază nu sunt complicate. „Trebuie să mănânce produse calitative: baza să fie proteina + legume – aceasta e combinația ideală. Să nu uităm de grăsimile sănătoase (omega 3).”
„Evitați produsele ultraprocesate: cele cu 15–20 de ingrediente în loc de 4–5. Pastilă magică, dietă magică nu există. Totul se rezumă la muncă: alimentație corectă, mișcare și somn de calitate”, conchide medicul nutriționist.
Dumitru Paniș, stagiar ZdG