Oamenii au dificultăți în a-și recunoaște propriile greșeli. Adesea criticăm aroganța, ignoranța sau prostia altora, fără să ne gândim la defectele pe care ei le-ar putea observa la noi. Acest „orb” în autoevaluare se manifestă și în prietenii noștri: fără să vrem, comportamentele noastre neglijente pot răni oamenii pe care îi iubim cel mai mult. Câțiva pași simpli pot îmbunătăți relațiile și te pot ajuta să fii genul de prieten pe care ți l-ai dori pentru tine, recomandă BBC.
Cercetările arată că relațiile ambivalente – cele în care oamenii oscilează între atenție și indiferență – pot fi mai stresante decât prietenii complet neplăcuți, previzibili în comportamentul lor. Există, totuși, strategii simple care ne ajută să identificăm obișnuințele nocive și să le reducem impactul. Iată cinci lecții esențiale:
1. Fii consecvent
Nimănui nu-i place incertitudinea. Studiile arată că oamenii experimentează mai mult stres atunci când nu știu la ce să se aștepte, comparativ cu situațiile în care rezultatul este sigur.
Același lucru se aplică și în relațiile de prietenie. Persoanele care oscilează între sprijin și indiferență pot provoca anxietate celor din jur. Chiar și prezența unui astfel de prieten în aceeași încăpere poate crește tensiunea arterială.
Sfat practic: încearcă să fii mai previzibil în reacțiile tale și să îți gestionezi emoțiile, astfel încât prietenii să nu fie afectați de stările tale de moment.
2. Evită iluzia transparenței
Tendința de a crede că ceilalți ne citesc gândurile și emoțiile este un mit. Mulți presupunem că oamenii știu cât de recunoscători sau afectați suntem, dar realitatea este diferită.
Cercetări arată că oamenii subestimează cât de mult apreciază ceilalți gesturile lor de bunătate. Așadar, exprimarea clară a aprecierii în cuvinte este mult mai eficientă decât așteptarea ca ceilalți să „ghicească” ce simțim.
3. Validează emoțiile, dar încurajează noi perspective
Când cineva trece printr-un moment dificil, empatia este esențială. Ascultarea și validarea emoțiilor reduc stresul.
Totuși, nu trebuie să fim de acord cu interpretarea lor negativă a situației. Oferirea de sfaturi sau sugestii care să îi ajute să privească problema dintr-un unghi diferit poate fi mult mai benefică decât simpla ventilație a frustrărilor.
Întrebările utile includ:
-
De ce a fost această experiență stresantă pentru tine?
-
Ce ai învățat din ea?
-
Privind imaginea de ansamblu, cum te ajută să înțelegi ce s-a întâmplat?
Astfel, persoanele se pot simți mai împăcate și mai liniștite după un eveniment neplăcut.
4. Sărbătorește succesul celorlalți și practică „confelicitatea”
Empatia pentru suferința altora este binecunoscută, dar importanța bucuriei împărtășite – confelicitatea – este adesea ignorată. A fi prieten implică și să împărtășești bucuriile celorlalți.
Cercetările arată că reacțiile pasive sau minimalizante la veștile bune ale prietenilor pot afecta relația. În schimb, a arăta interes, a discuta despre reușite și a-ți exprima propria bucurie contribuie la consolidarea legăturilor.
De asemenea, ascunderea succeselor personale poate fi percepută ca paternalism sau frig emoțional, afectând conexiunea cu ceilalți.
5. Fii primul care își cere scuze
Toată lumea greșește, dar puțini oameni își cer scuze sincer. Cercetările identifică patru obstacole principale:
-
Subestimarea daunelor provocate
-
Teama de a fi rușinat
-
Convingerea că scuzele nu ajută relația
-
Necunoașterea modului corect de a-ți cere iertare
O scuză eficientă include:
-
Ascultarea modului în care celălalt a fost afectat
-
Recunoașterea responsabilității
-
Exprimarea regretului sincer
-
Oferirea unei modalități de a repara greșeala și explicarea modului în care vei evita repetarea ei.