Oficial, R. Moldova este cea mai puţin vizitată ţară din Europa. Ea fiind un fel de terra incognita a Europei contemporane, care aşteaptă să fie descoperită. De aceea, ne-am propus să facem un top 8 lucruri şi locuri ce pot fi văzute în această zonă, care este un hotar vechi a două lumi: acum Moldova e hotarul UE şi NATO, anterior a fost limita de vest a URSS-ului. Istoria zbuciumată şi-a lăsat amprenta pe cultura, gastronomia locală, dar aproape că nu a schimbat vinurile de aici.
1. Vinurile şi cramele
Vinul este simbolul naţional al R. Moldova. În ţară sunt peste 112.000 de hectare de viţă de vie, vinificaţia fiind o parte importantă din cultura ţării noastre, dezvoltată prin istorie şi tradiţie. Coincidenţă sau nu, dar forma R. Moldova se aseamănă cu un strugure. În R. Moldova sunt crescute peste 100 de soiuri de struguri. Printre acestea se numără Feteasca Albă (vin alb), Feteasca Regală (vin alb), Feteasca Neagră (vin roşu), Rara Neagră (vin roşu) şi Viorica (vin alb). Vinăria Mileştii Mici deţine nu unul, ci două recorduri Guinness – galeriile subterane din Mileştii Mici au o lungime totală de peste 200 km, fiind cel mai mare beci din regiune. Mai mult, aici sunt depozitate circa 1,5 milioane de sticle de vin, la o adâncime de 80 de metri. Apogeul acestui cult este Ziua Naţională a Vinului, care consemnează obiceiul de a sărbători sfârşitul recoltării strugurilor şi producerea vinului nou. Ziua Naţională a Vinului are loc în primul weekend al lunii octombrie. Festivalul sărbătoreşte bogatele tradiţii moldoveneşti de vinificaţie, care datează din secolul al XV-lea.
2. Peisajele fantastice ale Orheiului Vechi
Parcul arheologic Orheiul Vechi este unul dintre cele mai spectaculoase locuri din R. Moldova. El reprezintă o adevărată operă peisagistică, în care natura şi oamenii au creat organic, formând un tablou perfect al conlucrării lor milenare. Acest loc unic atrage cei mai diferiţi oameni. Alpiniştii se antrenează pe una din cele mai abrupte stânci, cei pasionaţi de linişte caută aici izolare şi un loc spiritual, iar turiştii veniţi din toată lumea admiră peisajele absolut fantastice şi mănăstirea săpată direct în stânca ce se înalţă deasupra unui râu.
3. Mănăstirile
Mănăstirile vechi şi mai noi de pe tot cuprinsul R. Moldova atrag turiştii cu fresce elegante, grădini colorate şi domuri sclipitoare. În Moldova există circa 40 de mănăstiri săpate în stânci, pe malurile râurilor Răut şi Nistru. Una dintre acestea este Mănăstirea Orheiul Vechi din zona de centru a R. Moldova, care a fost săpată într-o stâncă uriaşă de calcar de 12 călugări, încă în secolul al XIII-lea. La fel de spectaculoasă este şi mănăstirea Saharna, înconjurată de stânci, la poalele cărora se aud zgomotoasele cascade.
Mănăstirea în stâncă din Ţâpova, construită în secolul al VI-lea, este împânzită de legende (una dintre legende istoriseşte că în această mănăstire s-ar fi cununat însuşi voievodul Moldovei Ştefan cel Mare cu Maria Voichiţa. Localnicii spun că la apus de soare poate fi observată o umbră în alb, ce bântuie chiliile mănăstirii. Se presupune că ar fi Maria Voichiţa. O altă legendă a locului este legată de anticul poet Orfeu, care ar fi fost exilat pe aceste locuri şi ar fi murit tot aici. Mormântul acestuia s-ar fi aflat într-o nişă la poalele uneia dintre cascade, fiind recunoscut după o piatră de mormânt cu găuri. Arheologii au confirmat că a fost găsită o astfel de piatră).
4. Mâncarea tradiţională
Mâncarea moldovenească se bazează pe produse naturale, pe fructele, legumele crescute la lumina solară abundentă, pe carnea şi brânza animalelor păscute în spaţii deschise. Mămăliga din porumb moldovenesc cu friptură, zeama – supa tradiţională cu tăiţei şi borş acru de casă, sarmalele în foi de varză, viţă de vie, podbal, ştevie, arţar şi plăcintele cu zeci de umpluturi sărate sau dulci sunt câteva mâncăruri tradiţionale pe care le puteţi găsi în orice gospodărie. Mămăliga se combină cu brânză de oi, smântână, jumări, scrob, cu peşte prăjit şi mujdei. V-am făcut poftă?! Dar ce ziceţi de o zeamă de găină crescută în aer liber cu tăiţei preparaţi exclusiv din ouă de casă? Această zeamă nu este doar delicioasă, ci considerată şi un remediu bun împotriva răcelii sau mahmurelii şi face parte din tradiţiile de nuntă ale moldovenilor, întrucât, a doua zi după petrecere, mirele invită naşii şi prietenii apropiaţi „la zeamă”. La fel de delicioase sunt şi plăcintele cu brânză şi ceapă verde, cu varză, cu cartofi, cu vişine, cu dovleac sau cu mere. Avem şi deserturi. Încercaţi vestita „Cuşmă a lui Guguţă” (numele unui erou al poveştilor pentru copii, care aduna sub căciula sa toţi copiii lumii). „Cuşma” e din tuburi fine umplute cu vişine, scăldate în cremă albă, aranjate în formă de piramidă, astfel încât, la tăiere, să se vadă forma şi „textura” unei căciuli ţărăneşti.
5. Festivaluri
R. Moldova devine tot mai cunoscută datorită festivalurilor, care vă vor colora vacanţele.
Festivalul de muzică clasică în aer liber „descOpera” (iunie) vă oferă posibilitatea să vă delectaţi auzul cu muzică clasică într-un spaţiu rural, amfiteatrul natural, care este parte a Rezervaţiei cultural-naturale „Orheiul Vechi” şi asigură o sonoritate ideală pentru orchestra simfonică şi vocile soliştilor de operă. În cadrul Festivalului sunt antrenaţi peste 400 de artişti ai Teatrului Naţional de Operă şi Balet „Maria Bieşu” şi ai Filarmonicii Naţionale „Serghei Lunchevici” din Chişinău.
Festivalul Levănţicăi (iunie) vă aduce parcă într-o altă lume, colorată în mov. Locul perfect unde te relaxezi şi te simţi în deplină armonie cu natura. La acest festival vizitatorii poartă doar haine albe, pentru a completa acest paradis parcă rupt din filmele fantasy.
Festivalul „IA Mania” (iulie) este evenimentul care vă oferă prilejul să luaţi cunoştinţă de portul nostru naţional, cu tradiţiile care nu sunt uitate şi cu care ne mândrim.
Festivalul Gustar (august) este cel mai mare festival muzical al anului, care vă oferă un weekend deosebit, petrecut cu familia sau prietenii într-un spaţiu natural, în care veţi asculta cei mai populari artişti ai momentului, veţi putea efectua excursii în zone istorice, participa la numeroase activităţi şi workshop-uri din art zone, book zone, târgurile şi expoziţiile prezente acolo.
În diferite zone şi localităţi mai au loc o mulţime de alte festivaluri şi sărbători naţionale: Festivalul Cartofului, al Mărului, al Căpşunilor, al Mierii, al Plăcintelor, al Pâinii de ritual, al Portului naţional, al Umorului, al Ceramicii, al Dovleacului.
6. Peştera „Emil Racoviţă”
Peşterile Moldovei atrag cu farmecul lor aparte nu numai speologii fascinaţi de aceste încăperi misterioase din laboratoarele naturii, ci şi turişti din lumea întreagă, interesaţi să cunoască mai multe despre galeriile şi specificul interior al unor grote devenite deja faimoase. Această peşteră a fost descoperită întâmplător, în timp ce se săpa o mină pentru extracţii de ghips. Până în prezent, au fost studiaţi 90 km de peşteră, aceasta devenind astfel una din cele mai mari peşteri din Europa (celelalte două pot fi văzute în Ucraina). Toate galeriile şi labirinturile sale sunt acoperite cu straturi de argilă fină de diferite culori: verde, albastră, roşie, neagră, albă. Fiecare despărţitură sau lac are o denumire: „Sala Cenuşăresei”, „Sala cu coloane”, „Sala Pinguinului”, dar şi „Lacul împăratului”, „Lacul albastru”, „Lacul dinozaurilor” sau „Lacul Nautilus”. Peştera ascunde formaţiuni minerale inedite, inclusiv cristale mari şi rare de selenit, cu nuanţe de chihlimbar.
7. Natura – misterul Moldovei
În Moldova există cea mai mare diversitate de soluri, şi cel mai de calitate cernoziom. Un număr mare de zile însorite, clima moderată asigură un mediu fertil pentru rezervaţii naturale. Rezervaţia Pădurea Domnească are o suprafaţă de 6000 de hectare şi este unică prin biodiversitatea ei, tipurile de soluri şi vegetaţie, dar şi vestita zimbrărie. Pădurea conservă specii şi comunităţi de plante şi animale rare şi este cea mai bătrână pădure din ţinut şi una din cele mai vechi păduri de luncă din Europa. La fel de minunaţi şi plini de mister sunt Codrii Moldovei – amplasaţi în inima ţării. Pe teritoriul Codrilor se află cele mai vechi mănăstiri din R. Moldova: Vărzăreşti, Căpriana, Hâncu, Curchi.
La Chişinău, în capitală, biodiversitatea este, de asemenea, reprezentată în grădinile publice. Grădina Dendrarium se întinde pe o suprafaţă de peste 80 ha, în centrul Chişinăului. La Dendrarium sunt prezentate peste 1000 de tipuri şi forme de plante lemnoase. Colecţia de conifere numără mai mult de 50 de denumiri din zone floristice diferite ale globului. Deosebită este şi Grădina Botanică, care are peste 10.000 de specii de arbori decorativi, iar la sfârşitul primăverii te poţi rătăci prin aleea de liliac, care te va învălui cu un miros absolut fantastic.
8. Muzica
Pe lângă tradiţii, portul naţional, mâncarea delicioasă şi locurile pitoreşti, R. Moldova se face remarcată şi datorită artiştilor, care reuşesc să cucerească inimile oamenilor din întreaga lume prin talentul şi muzica lor. Cine nu îşi aminteşte de micuţa Cleopatra, care purta ochelari roz, stând pe un geamantan, în aşteptarea lui „Ghiţă”? La vârsta de trei ani, micuţa Cleo lansează primul său album şi, acompaniată de o trupă formată din 5 băieţi, susţine fără întrerupere un concert live timp de 2 ore, interpretând 20 de piese, 12 din primul său album şi 8 din albumul tatălui său. Cleopatra a intrat în Cartea Recordurilor ca cel mai tânăr artist de succes.
La începutul anilor 2000, fiecare al doilea om fredona sau cel puţin auzise la radio renumita piesă „Dragostea din Tei” a formaţiei O-Zone. Cei trei tineri moldoveni au colindat întreaga lume, iar această piesă a devenit unul dintre cele mai populare şlagăre din anul 2004 în toată Europa.
Patru băieţi cu feţele pictate, glugi pe cap şi ochelari negri – da, aceştia sunt membrii trupei Carla’s Dreams, care adoră să îmbine mai multe stiluri muzicale şi să te provoace să le fredonezi cele mai renumite piese: „Te rog”, „Acele”, „Sub pielea mea”, „Imperfect”. În septembrie 2016, Carla’s Dreams câştigă Premiile Media Music la şapte categorii, printre care „Best Group” şi „Cea mai difuzată melodie” – „Te rog”.
Soprana Valentina Naforniţă, născută în R. Moldova, este cunoscută în special drept cea mai tânără câştigătoare a ediţiei din 2011 a concursului BBC Cardiff Singer of the World şi solistă a Operei de Stat din Viena, unde a interpretat rolurile: Susanna, Oscar, Musetta, Marzelline, Norina ş.a..
Pentru conformitate, Tatiana Beghiu