Din anul 2019, la inițiativa Organizației Națiunilor Unite, pe 29 septembrie este marcată Ziua Mondială de Conștientizare privind Risipa și pierderile alimentare. În țara noastră nu există instrumente de măsurare și monitorizare instituțională a risipei de alimente, dar din estimările unor expertize economice locale semnate de Idis Viitorul, aruncăm între 71-75 kg per cap de locuitor, adică anual 180 mii de tone, echivalentul a 3 mii de vagoane marfare pe o lungime de 40 km. Pe de altă parte, datele Biroului Național de Statistică, arată că rata sărăciei absolute în Moldova este de 33,6%.
În acest context, Banca de Alimente din Moldova, în calitate de membru asociat al Federației Europene a Băncilor de Alimente și structură care promovează prevenirea risipei și a foamei în Moldova, vine cu un îndemn către consumatorii casnici și operatorii din domeniul agro-alimentar de solidarizare în combaterea acestor fenomene în țara noastră.
Banca de Alimente din Moldova anunță că, din anul 2021, a recuperat 449 600 kg de produse alimentare de la agenții economici din domeniul agro-alimentar. Acestea au fost distribuite în 89 de servicii sociale din toată țara și au hrănit peste 10 000 de oameni aflați în dificultate. Cantitatea recuperată este echivalentul a 889 000 de porții de mâncare, conform standartelor FEBA.
Ce poate face un consumator casnic pentru a reduce risipa?
- Planifică cumpărăturile și respectă lista.
- Verifică etichetele și depozitează corect alimentele.
- Congelează surplusul.
- Gătește în porții adaptate familiei, cântărește porțiile.
- Redescoperă creativitatea: pâinea uscată devine pesmet, legumele rămase – o supă crem gustoasă.
- Donează- solidaritatea cu vecinii sau oamenii aflați în nevoie este un demers aflat la îndemâna oricui și poate fi o practică eficientă de diminuare a risipei, dar și de sprijin a unor oameni care nu au acces la alimente.
Pentru inspirație și sfaturi practice, accesează Ghidul de prevenire a risipei de alimente: https://bancadealimente.md/
La nivel mondial, 40% din totalul risipei de alimente are loc în gospodării, 25% în sectorul de producere, tot 25% în sectorul procesării și 15% în sectorul comercial.
Cele mai frecvente cauze ale pierderilor și risipei alimentare diferă ușor în funcție de veriga lanțului agroalimentar (producție, transport, comerț, consum), dar în general se rezumă la:
1. La producere și recoltare
- Supraproducția – se cultivă mai mult decât se poate vinde sau consuma.
- Standardele estetice – legume și fructe care nu au forma sau dimensiunea „perfectă” nu ajung pe raft.
- Pierderi la recoltare – tehnici ineficiente, lipsă de forță de muncă sau condiții meteo nefavorabile.
2. În procesare și distribuție
- Defecte de ambalare sau etichetare – produse bune, dar retrase din piață pentru că nu respectă cerințe de marketing sau tehnice.
- Probleme logistice – depozitare și transport inadecvat (temperatură, umiditate, manipulare).
- Planificare ineficientă – producătorii sau comercianții nu sincronizează corect cererea cu oferta.
3. În retail (magazine, piețe, restaurante)
- Stocuri prea mari – pentru a evita lipsurile, comercianții supraaprovizionează.
- Termene de valabilitate scurte – etichete „A se consuma de preferință înainte de…” sunt adesea interpretate greșit și duc la aruncarea prematură a produselor.
- Promoții și marketing – ofertele de tip „cumperi 2, primești 3” stimulează cumpărarea excesivă și aruncarea ulterioară.
4. La consumatori (acasă)
- Cumpărături neplanificate – lipsa listelor de cumpărături sau achiziția impulsivă.
- Porții prea mari – gătit excesiv sau comandă la restaurant peste necesar.
- Neînțelegerea etichetelor – confundarea termenelor „expiră la” cu „de preferință înainte de”.
- Depozitare greșită – păstrarea alimentelor în condiții neadecvate duce la alterare rapidă.
Cum pot agenții economici preveni aruncarea alimentelor muncite?
În 2022, Republica Moldova a adoptat pentru prima dată Legea nr. 299 din 3 noiembrie privind prevenirea pierderii și risipei de alimente. Ulterior, actul normativ a fost completat cu mai multe îmbunătățiri și, în prezent, oferă o serie de facilități operatorilor din sectorul agroalimentar care aleg să doneze alimente în loc să le arunce.
Banca de alimente are capacitatea logistică și expertiza necesară pentru preluarea, păstrarea și distribuția în siguranță a tuturor tipurilor de alimente. Acestea primesc o nouă viață odată ce ajung în serviciile sociale din toată țara unde oamenii nevoiași beneficiază de mese calde.
Ce câștigă companiile care colaborează cu noi?
✔ Reduc costurile de distrugere a produselor;
✔ Transfer rapid și sigur al alimentelor, cu acte conforme legislației;
✔ Plus valoare socială și reputațională: produsele ajung la copiii și adulții din centre sociale, cantine, centre maternale, aziluri, etc.
Cifre importante legate de subiectul prevenirii pierderii și risipei de alimente:
- 1/3 dintre alimentele produse pentru consumul uman sunt aruncate anual la gunoi, în timp ce 733 de milioane de oameni suferă de foame la nivel global (Indice FAO)
- Hrana produsă, dar niciodată consumată ar fi suficientă pentru a hrăni 2 miliarde de oameni.
- 8% dintre gazele cu efect de seră sunt cauzate de deșeurile alimentare
- 1,05 miliarde de tone de alimente au fost irosite în gospodării, alimente, servicii și în comerțul cu amănuntul în 2022, echivalentul a 132 kg pe cap de locuitor. (UNEP,2024).
- Conform Expertului economic Veaceslav Ioniță, Idis Viitorul, în 2025 au fost risipite 71 de kg de alimente pe cap de locuitor, adica 180 mii tone de alimente, echivalentul a 3000 de vagoane marfare
- 40% din totalul risipei de alimente are loc în gospodării, 25% în sectorul de producere, tot 25% în sectorul procesării și 15% în sectorul comercial.