Notarii și mediatorii se bucură de cea mai mare încredere în rândul profesioniștilor din domeniul justiției, fiind apreciați pentru echitate, eficacitate și atitudine respectuoasă, arată un studiu sociologic realizat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) Moldova. Totuși, cercetarea subliniază că persoanele cu venituri mai mici și cele din grupuri vulnerabile apelează mai rar la serviciile sistemului judiciar, în principal din cauza lipsei cunoștințelor de specialitate, arată un studiu făcut de PNUD.
Potrivit studiului, prezentat pe 25 martie 2025 la o masă rotundă găzduită de Ministerul Justiției, grupurile vulnerabile din R. Moldova se confruntă cu multiple obstacole în accesarea sistemului de justiție. Printre acestea se numără tratamentele percepute ca fiind indiferente sau ostile din partea instituțiilor juridice, lipsa cunoștințelor despre drepturile și procedurile legale și dificultatea de a accesa instanțele de judecată din cauza barierele fizice și financiare.
Litigiile frecvente și categoriile sociale afectate
Datele studiului arată că 31,6% dintre respondenți au fost implicați în cel puțin un litigiu în ultimii patru ani. Cele mai frecvente conflicte au vizat disputele cu vecinii (17,3%) și problemele cu serviciile sociale sau publice (12,6%), urmate de litigiile legate de poliție, angajare și proprietate funciară.
Tipurile de litigii variază în funcție de statutul social și economic. Persoanele din mediul rural, bărbații și cei cu venituri mai ridicate sunt mai frecvent implicați în litigii funciare sau legate de serviciile de asistență socială și muncă. În schimb, persoanele cu venituri mai mici se confruntă mai des cu probleme juridice privind asistența socială și violența domestică.
Încredere scăzută în sistemul de justiție
Studiul evidențiază un nivel ridicat de neîncredere în sistemul de justiție, 44,6% dintre respondenți declarând că au puțină încredere sau deloc, iar doar 11,2% manifestând un nivel ridicat de încredere. Neîncrederea este mai pronunțată în rândul bărbaților, al rezidenților din mediul urban, al vârstnicilor și al celor care se confruntă cu dificultăți economice.
Pe de altă parte, persoanele care au interacționat direct cu profesioniștii din sistemul juridic raportează niveluri mai ridicate de satisfacție. Notarii și mediatorii sunt cel mai bine apreciați, 86,5% și, respectiv, 78,5% dintre respondenți declarându-se mulțumiți de serviciile acestora.
La întrebarea privind claritatea explicațiilor oferite de instituțiile juridice, notarii (88,9%) și mediatorii (78,6%) au obținut cele mai bune evaluări, urmați de avocați (64,2%) și executorii judecătorești (61,5%). În cazul instanțelor de judecată, 47,7% dintre respondenți au afirmat că li s-au explicat clar procedurile, iar pentru poliție acest procent a fost de 37,7%.
Nivel scăzut de alfabetizare juridică
O altă constatare a studiului este lipsa cunoștințelor juridice esențiale în rândul populației. Deși 83,1% dintre respondenți știu că este necesară o autorizație pentru perchezițiile la domiciliu și 69,3% cunosc dreptul la avocat după reținere, doar 27,7% au identificat corect drepturile copiilor cu dizabilități în învățământul general, iar 56% sunt conștienți că femeile pot divorța fără acordul soțului.
În schimb, conștientizarea aspectelor privind egalitatea de gen este mai ridicată. Dreptul femeilor la remunerare egală pentru muncă de valoare egală este cunoscut de 78,5% dintre respondenți.
Pentru a îmbunătăți accesul la justiție, autorii studiului propun mai multe măsuri, printre care:
-
creșterea nivelului de educație juridică și informarea populației despre drepturile și procedurile legale;
-
consolidarea încrederii în instituțiile de justiție;
-
utilizarea mai frecventă a medierii pentru soluționarea litigiilor;
-
extinderea accesului la asistență juridică gratuită;
-
combaterea corupției în sistemul judiciar;
-
îmbunătățirea accesului la justiție pentru grupurile vulnerabile;
-
aplicarea unor soluții inovatoare și bazate pe dovezi pentru a facilita accesul la justiție.
Raportul subliniază necesitatea unor politici publice care să abordeze inegalitățile în accesul la justiție și să îmbunătățească funcționarea sistemului juridic în R. Moldova.