Succesul impresionant al criptomonedelor precum Bitcoin (BTC), Ethereum (ETH), Ripple (XRP), Solana (SOL) si altele, au trezit interesul pentru activele virtuale atât din partea publicului larg, cât și din partea escrocilor, care s-au adaptat rapid și integrează pe larg tehnologiile Web3 și inteligența artificială pentru crearea unor fraude tot mai inovatoare și mai sofisticate.
Cea mai recentă schemă de fraudă cu active virtuale, care a devenit populară și în Republica Moldova, a fost așa-numita platformă TUX. Presupusele pierderi ale consumatorilor din Republica Moldova se estimează în valoare de aproximativ 48 milioane de euro.
Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” a realizat o Notă informativă la subiectul activelor virtuale. În continuare aflați ce reprezintă și cum sunt orchestrate cele mai frecvente fraude asociate activelor virtuale, astfel încât să le puteți identifica și evita mai ușor.
Ce sunt activele virtuale și cum funcționează acestea
Activele virtuale, cunoscute și ca active digitale, sunt reprezentări electronice ale valorii care pot fi tranzacționate, transferate sau utilizate pentru efectuarea plăților. Datorită formatului digital, acestea oferă avantaje precum rapiditatea tranzacțiilor, costuri reduse, ușurința utilizării și posibilitatea de a fi replicate la scară largă.
Un element-cheie al activelor virtuale este posibilitatea de a fi programate prin intermediul așa-numitelor contracte inteligente (smart contracts). Acestea sunt programe informatice care rulează pe rețele blockchain sau pe tehnologii de tip registru distribuit (DLT) și se execută automat atunci când sunt îndeplinite anumite condiții, fără a fi necesar un intermediar. Contractele inteligente pot stabili reguli privind accesul sau utilizarea activelor, iar respectarea acestora este verificată prin consensul rețelei blockchain. Astfel, deținătorul unui activ virtual îl poate utiliza doar în condițiile prevăzute de contractul digital.
Din punct de vedere tehnologic, economic și juridic, activele virtuale sunt împărțite, în general, în două mari categorii: criptoactive și active tokenizate.
Criptoactivele, cunoscute mai ales sub forma criptomonedelor, nu sunt legate de bunuri reale sau de drepturi de proprietate din lumea fizică. Valoarea lor este determinată exclusiv de cererea de pe piață. Potrivit Regulamentului UE 2023/1114 privind piețele criptoactivelor (MiCA), un criptoactiv reprezintă o formă digitală a unei valori sau a unui drept care poate fi transferată și stocată electronic prin intermediul tehnologiei registrelor distribuite.
De cealaltă parte, activele virtuale tokenizate au o legătură directă cu bunuri sau drepturi reale. Printre cele mai cunoscute exemple se numără stablecoins, active digitale a căror valoare este raportată la monede fiduciare precum dolarul american sau euro, la aur, obligațiuni de stat sau la un coș de active. Alte tipuri de active tokenizate pot reprezenta drepturi de vot în proiecte financiare descentralizate (DeFi) sau acces la anumite servicii.
O categorie distinctă o reprezintă NFT-urile (Non-Fungible Tokens) – active digitale unice, stocate pe blockchain, care atestă dreptul de proprietate asupra unui bun, de regulă digital.
Regulamentul european MiCA clasifică activele tokenizate în trei tipuri principale:
– tokeni de monedă electronică (stablecoins),
– tokeni raportați la active, care își mențin valoarea prin raportare la alte valori sau drepturi,
– tokeni utilitari, utilizați exclusiv pentru a oferi acces la un bun sau serviciu furnizat de emitent.
Noțiunile de active virtuale introduse își n legislația Republicii Moldova din 2023
Începând cu anul 2023, noțiunile de active virtuale și serviciile aferente acestora au fost introduse în legislația Republicii Moldova. Cu toate acestea, în lipsa unui cadru național care să reglementeze organizarea și funcționarea pieței activelor virtuale, prestarea serviciilor legate de aceste active rămâne interzisă pe teritoriul țării.
În prezent, legislația permite doar tranzacții limitate: încasările în conturile rezidenților din Republica Moldova, provenite din tranzacții cu active virtuale realizate prin intermediul prestatorilor licențiați în alte state, nu pot depăși cumulativ echivalentul a 50 de mii de lei pe lună.
Potrivit Agendei de reforme pentru implementarea Planului de creștere pentru Moldova, până în iunie 2027, Banca Națională a Moldovei urmează să transpună și să aplice Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Această etapă ar urma să permită legalizarea intermedierii tranzacțiilor cu active virtuale pe teritoriul Republicii Moldova.
Până la implementarea acestui cadru de reglementare, prestarea serviciilor privind activele virtuale rămâne interzisă în Republica Moldova.
Cele mai frecvente tipuri de fraude financiare asociate activelor virtuale
Creșterea spectaculoasă a unor active virtuale consacrate, precum Bitcoin și Ethereum, dar și a unor rețele mai noi, cum sunt Solana sau Tron, inclusiv a protocoalelor de tip meme-coin, a sporit interesul publicului pentru investițiile în criptomonede. În același timp, această popularitate a atras și atenția escrocilor, care profită de entuziasmul și lipsa de informare a utilizatorilor.
Deși activele virtuale sunt instrumente financiare relativ noi și complexe, Republica Moldova se situează pe locul doi la nivel mondial în ceea ce privește adopția cripto, raportată la numărul populației. Acest nivel ridicat de utilizare crește riscul ca utilizatorii locali să devină victime ale fraudelor financiare legate de activele virtuale.
Schemele de fraudă sunt diverse și vizează atât persoane fizice, cât și companii. Ele pot include:
- compromiterea cheilor private,
- accesarea frauduloasă a portofelelor digitale
- manipularea artificială a valorii unor criptoactive prin tranzacții fictive.
Tot mai des, pretinsele investiții în criptoactive se dovedesc a fi scheme înșelătoare, cum ar fi proiecte descentralizate fictive (DAO false), sau clasicele scheme Ponzi și piramide financiare, adaptate mediului digital.
Așa-numitele DAO-uri (Organizații Autonome Descentralizate) sunt structuri care funcționează pe blockchain fără o conducere centrală, pe baza unor reguli stabilite prin contracte inteligente și a deciziilor luate colectiv de membri. În cazul fraudelor, aceste structuri sunt folosite doar ca paravan pentru a induce în eroare investitorii.
Autoritățile și experții avertizează că astfel de fraude fac tot mai multe victime și în Republica Moldova. Cele mai frecvente tipuri de fraude asociate activelor virtuale:
Cele mai frecvente fraude financiare asociate activelor virtuale
Pe fondul popularității în creștere a activelor virtuale, escrocheriile din acest domeniu au devenit tot mai sofisticate. Experții avertizează că investitorii, în special cei fără experiență, sunt expuși unor riscuri majore. Iată cele mai frecvente tipuri de fraude întâlnite pe piața cripto:
Tranzacții fictive și iluzia lichidității
Escrocii folosesc tranzacții artificiale pentru a crea impresia că un activ virtual este foarte lichid și intens tranzacționat. Lichiditatea ridicată sugerează, în mod fals, că activul poate fi ușor convertit în bani, ceea ce sporește încrederea investitorilor. În realitate, aceste tranzacții sunt generate automat de boți controlați de autori ai fraudei, prin intermediul platformelor descentralizate.
Potrivit estimărilor, în 2024 valoarea tranzacțiilor fictive a ajuns la 2,6 miliarde de dolari SUA. Investitorii atrași de această aparentă popularitate descoperă ulterior că nu există cerere reală și nu își pot vinde activele.
Token capcană („honeypot”)
Una dintre cele mai periculoase scheme este frauda de tip „honeypot”, bazată pe smart contracte programate fraudulos. Acestea permit cumpărarea tokenurilor, dar blochează, prin mecanisme ascunse, posibilitatea de vânzare sau impun taxe uriașe, de până la 99–100%. Investitorii descoperă capcana abia după achiziție, când tranzacțiile de vânzare eșuează sau pierd aproape întreaga sumă investită. Escrocii profită de lipsa de transparență a codului și de presiunea psihologică generată de fenomenul FOMO („teama de a rata oportunitatea”).
Retragerea lichidității („rug pull”)
În fraudele de tip „rug pull”, proiectele par legitime la început: tokenurile pot fi tranzacționate normal, există lichiditate și promovare intensă. Ulterior, fără avertisment, autorii schemei retrage lichiditatea sau modifică regulile, introducând taxe de vânzare extrem de mari sau făcând activul imposibil de convertit.
Rezultatul este prăbușirea valorii, iar investitorii rămân cu pierderi semnificative. Specialiștii compară acest tip de fraudă cu un joc al „scaunelor muzicale”, în care doar inițiatorii schemei câștigă.
Umflarea artificială a prețului („pump and dump”)
Schema „pump and dump” presupune promovarea agresivă a unui criptoactiv, adesea cu ajutorul influencerilor sau prin asocierea falsă cu persoane publice. Pe fondul cererii artificiale, prețul crește rapid, moment în care inițiatorii își vând masiv activele, provocând o prăbușire bruscă a prețului.
Datele arată că 3,59% dintre criptoactivele lansate în 2024 prezintă caracteristici specifice acestor scheme, iar doar 1,7% dintre activele lansate au fost listate și tranzacționate activ pe platforme.
„Pig butchering” – escrocherii bazate pe relații false
Un fenomen relativ nou este frauda cunoscută sub denumirea de „pig butchering”, care implică relații de durată construite prin intermediul rețelelor sociale, uneori cu ajutorul agenților de inteligență artificială.
După luni sau chiar ani în care câștigă încrederea victimei, escrocii propun o „oportunitate investițională”. Victima este convinsă să ofere acces la portofelul digital sau la datele de autentificare, iar fondurile sunt ulterior sustrase. Acest tip de fraudă reprezintă aproximativ o treime din fraudele cu active virtuale la nivel global.
Investiții fictive cu randamente foarte mari
Cele mai mari pierderi sunt generate de schemele investiționale cu randamente garantate, care reprezintă aproximativ 50% din valoarea totală a fraudelor cripto la nivel mondial. În esență, acestea sunt scheme piramidale clasice, în care câștigurile sunt plătite din banii noilor investitori, nu din activități economice reale.
Un exemplu notoriu este schema OneCoin, care a provocat pierderi estimate la 4 miliarde de dolari și a afectat inclusiv Republica Moldova. Recent, un caz similar a fost pretinsa platformă investițională TUX.
Cum ne putem proteja de fraudele financiare cu active virtuale
Consumatorii trebuie să știe că, în Republica Moldova, prestarea serviciilor de intermediere a tranzacțiilor cu active virtuale este interzisă prin lege. Orice persoană sau companie care oferă astfel de servicii pe teritoriul țării încalcă legislația în vigoare, iar consumatorii nu beneficiază de protecție juridică în cazul unor pierderi financiare.
În relația cu intermediari din state în care activitatea este permisă, autoritățile din Republica Moldova nu pot interveni pentru apărarea drepturilor consumatorilor. Eventualele sesizări pot fi analizate doar de autoritățile din țările respective, cu condiția ca intermediarii să fie licențiați și să activeze legal. În practică însă, majoritatea fraudelor sunt comise de entități neînregistrate sau ilegale.
Pentru verificarea furnizorilor de servicii cripto înregistrați legal în Uniunea Europeană, consumatorii pot consulta lista publică a Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA).
Verificări de bază înainte de orice investiție
Există numeroase platforme online gratuite care permit o analiză preliminară a tokenurilor și proiectelor cripto, inclusiv identificarea unor riscuri de fraudă. Printre cele mai utilizate se numără:
TokenSniffer, CertiK (Skynet), CoinMarketCap, CoinGlass, DexScreener, RugCheck, BubbleMaps, DEXTools, BeInCrypto.
Prin introducerea adresei tokenului sau a portofelului, utilizatorii pot verifica existența unor funcții periculoase în smart contracte (precum emisia nelimitată de tokenuri), nivelul real al lichidității sau eventuale blocaje la vânzare.
De asemenea, comunități online precum RugDoc sau Chainabuse semnalează proiecte cu risc ridicat sau scheme frauduloase. Pentru analize mai aprofundate, există și servicii de investigații profesioniste, contra cost, oferite de platforme specializate precum Decripto sau Elliptic.
Semnale clare de alarmă
Experții avertizează că fraudele financiare au, de regulă, caracteristici comune, care ar trebui să ridice suspiciuni:
- lipsa unui model de afaceri clar și verificabil, care să explice sursa veniturilor promise;
- prestarea serviciilor în Republica Moldova de către entități neînregistrate și nelicențiate;
- promisiuni de câștiguri foarte mari, exprimate în procente zilnice, mult peste dobânzile pieței;
- garantarea profitului – orice investiție implică riscuri, iar câștigul nu poate fi cert;
- recrutarea de noi participanți ca parte a modelului de afaceri sau ca condiție pentru retragerea banilor, un indiciu tipic al schemelor piramidale.
Dacă cel puțin unul dintre aceste semnale este prezent, riscul ca investiția să fie o fraudă este ridicat, iar specialiștii recomandă evitarea unei astfel de „oferte”.
Pentru cei care doresc o evaluare mai detaliată, este disponibil și un asistent virtual specializat, creat pentru a ajuta utilizatorii să analizeze riscurile unui proiect investițional concret și să înțeleagă mai bine mecanismele fraudelor din domeniul activelor virtuale.
