Deși se preconizează frecvent că inteligența artificială generativă introdusă în mediul corporativ va ușura sarcinile angajaților, un studiu realizat într-o companie de tehnologie din Statele Unite arată contrariul. Cercetarea a relevat că utilizarea AI a prelungit durata zilei de lucru și a crescut nivelul de stres, chiar și atunci când angajaților li se oferea opțiunea de a nu o folosi, potrivit Mediafax, citând Il Post.
Studiu realizat la Universitatea California Berkeley
Un studiu desfășurat între aprilie și decembrie 2025 de două cercetătoare de la Universitatea California Berkeley a analizat impactul implementării unor aplicații de inteligență artificială generativă, inclusiv platforme cunoscute precum ChatGPT și Gemini, într-o companie tehnologică din California, cu aproximativ 200 de angajați. Firma le-a pus la dispoziție angajaților abonamente la aceste servicii, însă utilizarea lor a fost opțională.
Productivitate crescută, dar mai mult efort
Rezultatele preliminare arată că AI a contribuit la creșterea productivității. Angajații au reușit să finalizeze sarcinile mai rapid și să preia responsabilități suplimentare. În mod paradoxal, această eficiență sporită nu a redus timpul de lucru, ci a dus la o creștere a volumului total de muncă.
Pe parcursul celor opt luni de monitorizare, angajații companiei și-au intensificat ritmul de muncă. Aceștia au preluat sarcini care anterior erau realizate de alți colegi sau externalizate și au petrecut mai multe ore la birou. De exemplu, managerii de produs s-au implicat în scrierea de cod, iar inginerii și-au dedicat mai mult timp revizuirii și optimizării codului generat cu ajutorul inteligenței artificiale.
Granițe profesionale tot mai difuze
O altă consecință observată a fost estomparea limitelor dintre muncă și timp liber. Angajații foloseau AI în timpul pauzelor, înaintea ședințelor sau chiar după program, trimițând solicitări către chatboți și revenind ulterior pentru a analiza rezultatele. Această fragmentare constantă a atenției a crescut efortul cognitiv și a redus momentele de relaxare reală.
Deși AI este percepută ca un „asistent virtual” util, interacțiunea continuă implică verificări repetate, ajustări și schimbări frecvente de focus, factori care contribuie la intensificarea presiunii mentale.
Un nou ritm de muncă, o nouă normă
Contrar așteptărilor, creșterea productivității nu a redus așteptările. Ritmul mai rapid a devenit standardul obișnuit. Un angajat a declarat: „Crezi că AI te va ajuta să muncești mai puțin, dar, de fapt, ajungi să lucrezi la fel de mult sau chiar mai mult”.
Cercetătorii avertizează că, fără reglementări clare și practici organizaționale bine definite, precum pauze structurate și discuții colective despre integrarea AI, sănătatea mintală a angajaților și calitatea muncii ar putea fi afectate pe termen lung.
Studiul sugerează astfel că dezbaterea nu mai trebuie să se concentreze doar pe temerile privind înlocuirea locurilor de muncă de către inteligența artificială, ci pe modul în care AI transformă activitatea profesională, adesea prin intensificarea efortului depus de angajați.