Un studiu revoluţionar realizat de cercetători de la Universitatea McGill din Canada a evaluat pentru prima dată vulnerabilitatea a 840 de milioane de clădiri din sudul globului la creşterea nivelului mării, transmite MediaFAx.
Rezultatele arată că între 3 şi 130 de milioane de clădiri ar putea fi inundate până la sfârşitul secolului, în funcţie de viteza încălzirii globale şi a topirea gheţii.
Prima evaluare la scară largă care cartografiază clădirile individuale şi vulnerabilitatea lor la creşterea nivelului mării relevă un pericol major pentru infrastructura de coastă din Africa, Asia de Sud-Est şi America Centrală şi de Sud.
Studiul, publicat în revista Urban Sustainability, a analizat trei scenarii de creştere a nivelului oceanelor: 0,5 metri, 5 metri şi 20 de metri, utilizând date satelitare, hărţi detaliate ale altitudinii şi tehnologii de învăţare automată.
Scenariul optimist (creştere de 0,5 m): Chiar şi cu reduceri ambiţioase ale emisiilor de CO₂, nivelul mării se preconizează că va creşte cu cel puţin jumătate de metru înainte de 2100. În acest caz, aproximativ 3 milioane de clădiri ar fi inundate de inundaţiile de coastă.
Scenariul moderat (creştere de 5 m): Aproximativ 45 de milioane de clădiri ar fi afectate, distrugând peste 80% din fondul imobiliar în unele ţări.
Scenariul sever (creştere de 20 m): Peste 130 de milioane de clădiri ar fi probabil inundate, conform Science Alert.
Cercetătorii subliniază că aceste cifre sunt minime, deoarece studiul nu a luat în considerare eroziunea, furtunile şi intensificarea mareelor.
Aproximativ o zecime din umanitate – aproape 750 de milioane de oameni – trăiesc la mai puţin de 5 kilometri de ţărm, ceea ce înseamnă că chiar şi o creştere modestă a nivelului mării poate cauza probleme grave.
„Fiecare dintre noi va fi afectat de schimbările climatice şi de creşterea nivelului mării, indiferent dacă locuim lângă ocean sau nu”, spune Eric Galbraith, geolog la Universitatea McGill şi coautor al studiului. „Cu toţii depindem de bunuri, alimente şi combustibili care trec prin porturi şi infrastructuri de coastă expuse creşterii nivelului mării”.
Deoarece clădirile vulnerabile sunt concentrate în zone joase cu densitate mare a populaţiei, întregi cartiere sunt expuse riscului, pe lângă porturi importante şi zone industriale.
Nivelul global al mării creşte în prezent cu aproximativ 4,5 milimetri pe an, un ritm care se preconizează că va accelera în următoarele decenii. Atmosfera Pământului conţine astăzi mai mult dioxid de carbon decât în ultimii cel puţin 4 milioane de ani, cu mult înainte de apariţia omului modern. Cercetătorii au creat o hartă interactivă care identifică zonele cu cel mai mare risc, instrument care ar putea ghida elaborarea de noi strategii de utilizare a terenurilor, proiecte adaptative sau decizii privind relocarea comunităţilor departe de coastă.