Cantitatea de materii reciclate intrată în economiile lumii creşte uşor şi a depăşit 7,3 miliarde de tone, însă indicele global de circularitate a continuat să scadă şi ajuns la 6,9%, arată raportul „Circularity Gap 2025”, realizat de Deloitte şi Circle Economy Foundation, transmite Agerpres, transmite G4Media.
Conform cercetării o cantitate semnificativă de materii noi neregenerabile ajunge la groapa de gunoi ca parte a unor categorii de deșeuri considerate greu reciclabile, așa cum sunt deșeurile industriale grele, bunurile de larg consum cu durată redusă de utilizare, vehiculele scoase din uz sau materialele de construcție.
Astfel, toate acestea însumează aproape o cincime (18,1%) din totalul materiilor folosite la nivel global, iar în scenariul în care cele cu potențial de reutilizare ar fi reciclate și reintroduse în producție, indicele global de circularitate ar putea crește până la 25% chiar și fără a reduce consumul total de materii, susţin realizatorii studiului.
Raportul de specialitate relevă faptul că un sector-cheie în economia măsurilor de stimulare a circularității este cel al construcțiilor, care furnizează, în prezent, cea mai mare cantitate de materii secundare (49,6%). „Totuși, potențialul este încă slab exploatat, dat fiind că, în prezent, numai 22% din deșeurile din construcții sau demolări ajung să fie reciclate, iar, odată transformate în materie secundară, cele mai multe sunt folosite sub formă de agregate cu valoare mică de întrebuințare”, notează sursa citată.
Pe locul al doilea, deșeurile industriale (deșeuri metalice, nămoluri, deșeuri chimice, resturi și ambalaje industriale etc.) contribuie cu 44% și au o rată de reciclare de 41%. La mare distanță, deșeurile menajere contribuie cu numai 3,8%, iar deșeurile speciale (deșeuri medicale, deșeuri periculoase sau deșeuri electronice) au o pondere de doar 2,6% în totalul materiilor secundare.
Studiul mai arată că activitățile de extracție s-au triplat la nivel global în ultimii 50 de ani, până la pragul de 100 de miliarde de tone.
„În lipsa unor măsuri de contracarare a acestei tendințe, până în 2060 este de așteptat o creștere cu încă 60%. Efectele sunt resimțite nu doar în cadrul ecosistemelor naturale și al lanțurilor de aprovizionare, ci și în perpetuarea și aprofundarea unor dezechilibre de ordin socioeconomic. De exemplu, amprenta materială per capita (adică volumul de materii utilizate calculate pe cap de locuitor) din statele cu economii consolidate este de 24 de tone anual, adică de şase ori mai mare decât cea din țări în curs de dezvoltare. În schimb, statele prospere găzduiesc mai puțin de o cincime din populația globală. De exemplu, doar Uniunea Europeană și SUA consumă jumătate din materiile la nivel global, deși, împreună, găzduiesc doar 10% din populația lumii”, sunt de părere consultanții.
Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanță fiscală și juridică, consultanță financiară și managementul riscului către aproximativ 90% din companiile prezente în topul Fortune Global 500 și către mii de companii din sectorul privat.