Încălzirea globală devine din ce în ce mai evidentă, iar datele climatice recente confirmă accelerarea acestui fenomen. Potrivit serviciului european Copernicus pentru schimbări climatice, ultimii 11 ani au fost cei mai calzi înregistrați vreodată la nivel global, iar Europa se încălzește semnificativ mai rapid decât media mondială, scrie EuroNews.
Anul 2025 a fost al treilea cel mai cald an din istorie, atât la nivel global, cât și în Europa. Cei mai fierbinți ani înregistrați vreodată rămân 2024, 2023 și 2025, în această ordine. Pentru prima dată, temperatura medie globală pe o perioadă de trei ani a depășit pragul de 1,5°C față de nivelurile preindustriale (1850–1900), un reper-cheie stabilit prin Acordul de la Paris.
Cât de mult au crescut temperaturile?
În 2025, temperatura medie globală a fost de 14,97°C, cu 0,59°C peste media perioadei 1991–2020 și 1,47°C peste nivelul preindustrial, potrivit Copernicus.
2024 rămâne cel mai fierbinte an înregistrat vreodată, cu o temperatură medie de 15,1°C, urmat de 2023, cu 14,98°C.
În Europa, temperatura medie în 2025 a ajuns la 10,41°C, cu 1,17°C peste media 1991–2020, ceea ce plasează anul pe locul trei în clasamentul celor mai calzi ani.
2024 a fost cel mai cald an din istoria continentului, cu 10,69°C, urmat de 2020, cu 10,43°C – diferența față de 2025 fiind foarte mică.
De ce sunt mijlocul anilor 2020 cei mai fierbinți din istorie?
Raportul Copernicus indică două cauze principale ale temperaturilor record din perioada 2023–2025:
-
Acumularea continuă a gazelor cu efect de seră în atmosferă, ca urmare a emisiilor persistente și a capacității reduse a ecosistemelor naturale (precum pădurile) de a absorbi dioxidul de carbon.
-
Temperaturi excepțional de ridicate la suprafața oceanelor, asociate fenomenului El Niño și altor factori de variabilitate oceanică, toate amplificate de schimbările climatice.
La acestea se adaugă modificările în concentrația aerosolilor, variațiile nebulozității joase și schimbările în circulația atmosferică.
Europa – cel mai rapid continent în curs de încălzire
Deși Europa rămâne mai rece decât media globală (10,41°C față de 14,97°C în 2025), este continentul care se încălzește cel mai rapid, conform datelor Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO).
În 2023, creșterea temperaturii medii anuale pe uscat a fost de 1,8°C la nivel global față de perioada 1951–1980, însă în Europa a ajuns la 2,4°C. În același an, toate primele zece țări cu cele mai mari creșteri de temperatură erau europene.
Datele Copernicus confirmă această tendință: în 2025, Europa s-a încălzit de două ori mai mult decât media globală raportată la perioada de referință 1991–2020.
Recorduri de căldură și fenomene extreme
Anul 2025 a fost marcat de valuri de căldură record, furtuni severe și incendii de vegetație în mai multe regiuni ale lumii. Europa, Asia și America de Nord au fost afectate de furtuni intense, în timp ce incendii majore au izbucnit în Spania, Canada și sudul Californiei.
În iulie 2025, temperatura medie globală lunară a atins 16,68°C, cu 0,45°C peste media 1991–2020. Mai multe regiuni, inclusiv Europa de Nord-Vest și Estul extrem, au înregistrat temperaturi anuale record.
Un semnal de alarmă pentru viitor
„Acest raport confirmă că Europa și lumea se află în cel mai cald deceniu înregistrat vreodată”, a declarat Florian Pappenberger, director general al Centrului European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF).
Copernicus avertizează că, în ritmul actual al încălzirii, pragul de 1,5°C stabilit de Acordul de la Paris ar putea fi atins până la sfârșitul acestui deceniu, cu peste zece ani mai devreme decât se estima inițial.
„Aceasta este o dovadă suplimentară a tendinței clare către o climă mai fierbinte. Lumea se apropie rapid de limita de temperatură stabilită prin Acordul de la Paris”, a subliniat Carlo Buontempo, directorul Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice.
Creșterea temperaturilor afectează deja economia Europei, iar cercetătorii avertizează asupra pierderilor tot mai mari de productivitate și PIB în anii următori, cu impact diferit de la o regiune la alta.