Urmând exemplul viitorului proiect de renovare al Luvrului, care îşi propune să pună capăt aglomeraţiei din faţa „Mona Lisei”, unele muzee importante îşi adaptează spaţiile şi colecţiile pentru a răspunde mai bine provocărilor legate de turismul excesiv sau de schimbările climatice, transmite News.ro, citat de G4Media.
„În faţa exploziei turismului, a problemelor de securitate, a urgenţei climatice şi a revoluţiei digitale, modelul nostru este răsturnat. Partenerii noştri internaţionali de pretutindeni îşi regândesc spaţiile”, a spus Laurence Des Cars, în fruntea Muzeului Luvru, după ce a alertat la sfârşitul lunii ianuarie cu privire la starea de degradare a instituţiei.
Luvrul este cel mai vizitat muzeu din lume, cu aproape 9 milioane de vizitatori în 2024, dintre care 80% vor fi turişti străini, devansând British Museum, Muzeele Vaticanului şi Met la New York. Planul de renovare prevede o nouă intrare până în 2031 pentru a decongestiona piramida de sticlă şi o sală de expoziţie dedicată „Mona Lisa”, cu un bilet de intrare suplimentar. Pentru că 80% din cei 30.000 de vizitatori zilnici vin să vadă capodopera lui Leonardo da Vinci şi îşi fac selfie-uri.
Muzeul Prado din Madrid (3,5 milioane de vizitatori în 2024) a găsit o soluţie deschizând în fiecare zi pentru a „repartiza mai uniform valul de vizitatori” şi interzicând orice fotografiere. Dacă 8.500 de persoane vin la Prado în fiecare zi, înseamnă 8.500 de fotografii în acelaşi loc, probabil în faţa Las Meninas a lui Velazquez sau a Grădinii desfatarilor umane a lui Hieronymus Bosch”, explică directorul Prado.
La Luvru, care dispune de 70.000 m2 de spaţii de expunere, se anunţă, de asemenea, un plan de circulaţie complet reproiectat într-o clădire renovată cu noi săli, pentru un cost total estimat de 700 sau 800 de milioane de euro pe zece ani, sau chiar „un miliard”, potrivit sindicatelor. Statul a anunţat deja că contribuţia sa va fi minimă, de „160 de milioane de euro pe 15 ani”, potrivit Ministerului Culturii. Luvrul va trebui, prin urmare, să se bazeze pe resurse proprii (vânzare de bilete, sponsorizări, licenţa mărcii Abu Dhabi), inovând în acelaşi timp cu o taxă de intrare mai scumpă pentru vizitatorii din afara UE (30 de euro) începând din 2026.
La Londra, unde accesul la colecţiile permanente ale muzeelor este gratuit, dar expoziţiile temporare sunt contra cost, National Gallery a întreprins lucrări majore pentru a marca 200 de ani de la înfiinţare, scrie AFP. Scopul? O revizuire completă a intrării sale pentru a găzdui mai bine vizitatorii (mai mult de 6 milioane pe an înainte de Covid şi 4,2 milioane până în 2023) şi crearea unui spaţiu dedicat cercetării şi a unei zone educaţionale. Programul în valoare de 85 de milioane de lire sterline (101,6 milioane de euro) urmăreşte să facă muzeul mai eficient din punct de vedere energetic şi mai „rezistent la impactul schimbărilor climatice”, potrivit conducerii sale. Se fac eforturi pentru a aduce mai multă lumină naturală, precum şi ventilaţie naturală „acolo unde este posibil” şi pentru a procura materiale „durabile”.
La New York, Met a pierdut vizitatori începând din 2019. Pentru a remedia acest lucru, a renovat complet aripa sa dedicată maeştrilor din secolele XIV-XIX, una dintre cele mai mari colecţii de pictură europeană din lume.
Datând din 1939 şi renovate în anii 1950, acoperişurile din sticlă erau într-o stare jalnică.
Abordare nouă
Lucrările, cu un cost total de 150 de milioane de dolari (146 de milioane de euro), au durat cinci ani pentru o reorganizare cronologică a colecţiilor re-iluminate datorită luminii naturale a acoperişurilor de sticlă renovate şi a celei provenite de la plafonierele cu LED, în încăperi complet revopsite, potrivit directorului său, Max Hollein. La fel ca omologii săi, care încearcă să atragă un public mai tânăr şi mai divers, Met a adoptat o abordare a colecţiilor sale care este „mai puţin occidental-centrică”, potrivit lui Hollein.
După lucrări suplimentare care au costat câteva zeci de milioane de dolari, în primăvară se va redeschide o aripă care, din 1932, a găzduit toate artele din Africa, Oceania şi America înainte de colonizarea europeană. Anul trecut, muzeul a dedicat o expoziţie fără precedent Renaşterii din Harlem, prima mişcare internaţională de artă modernă fondată de artişti afro-americani. În 2023, Met s-a deschis, de asemenea, către imersiv, prezentând o colecţie de rochii din departamentul său de modă cu imagini sintetice, sponsorizată de reţeaua socială TikTok, pentru expoziţia sa de primăvară, care coincide cu gala sa la care participă o mulţime de vedete.
Pentru prima dată în istoria sa, Luvrul, care a găzduit mult timp prezentări de modă, tocmai a deschis o expoziţie cu piese de referinţă din istoria haute couture.