Editura Cartier anunță noutățile editoriale pentru luna octombrie, cu patru volume dedicate istoriei, ideilor politice și cercetării sociologice. Cărțile propun perspective asupra evoluției Basarabiei în secolele XIX și XX, asupra proiectelor politice ale basarabenilor după prăbușirea Imperiului Rus, asupra gândirii lui Constantin Stere și asupra cercetării monografice a satului Cornova din 1931.
Volumul „De la Petersburg la Chișinău. Strategii imperiale în Basarabia 1812–1828”, de Sergiu Boțolin, analizează modul în care Imperiul Rus a administrat Basarabia după anexarea din 1812 și tensiunile dintre conducerea locală, resursele administrative și tendința de centralizare.
„ …în pofida unor clișee istoriografice persistente, Imperiul Rus apare ca o entitate politică neomogena și sub-guvernată. Statul rus era nevoit sa recurgă la strategia administrării indirecte din motive pragmatice, determinate de insuficiența resurselor, caracterul inadecvat al aparatului birocratic sau loialitatea incertă și mereu contestată din regiunile periferice. În aceeași cheie, este la fel de pertinentă afirmația lui Sergiu Boțolin, conform căreia «traiectoria Basarabiei între 1812 și 1828 ilustrează limitele structurale ale guvernării indirecte în cadrul Imperiului Rus», reprezentând un răspuns pragmatic la insuficiența resurselor administrative, informaționale și umane ale centrului. După cum subliniază autorul, aceste constrângeri structurale nu au însemnat renunțarea la tendința crescândă spre omogenizare și centralizare, tot mai evidentă de la sfârșitul anilor 1820, transformând în schimb integrarea Basarabiei în sistemul imperial rus într-un proces mult mai complex și nuanțat decât traiectoria descrisă de narațiunea binară și simplificatoare a istoriografiei naționale. Mai mult, autorul ajunge la concluzia curajoasă (dar nu mai puțin corectă) că Imperiul Rus «a administrat o periferie nou-anexată printr-un amestec de pragmatism și ideologie, coerciție și seducție, reformă și inerție». Anume acest caracter «hibrid» al dominației și practicii imperiale ruse în regiune a condiționat evoluțiile ulterioare din Basarabia, inclusiv la nivelul mobilizării maselor și al politicii identitare.” (Andrei Cușco)
O altă noutate editorială este cartea „Confruntări postimperiale. Proiecte transnaționale ale Basarabiei la Paris și în alte părți 1917–1922” de Svetlana Suveică.
„Cititorul va descoperi o istorie despre periferie și despre actorii periferici din vârtejul parizian care pare straniu de familiar – nici detaliile și aspectele practice, nici deznodământul nu se deosebesc prea tare de multe alte încercări, inclusiv de cele arabe sau ale slovacilor anticehoslovaci – și totuși va părea o terra incognita, deoarece această poveste a fost atât de marginală în istoriile naționale până când Svetlana Suveică a readus-o la lumină.” (Gábor Egry, Budapesta)
Printre noutăți se enumeră și volumul „Scrieri politice și filozofice”, de Constantin Stere.
„O, pătură cultă română, voi toți, flaşnetari şi reformatori sociali, juni cu educație şi patrioți, stârnituri esteticiane şi bărbați de stat, purcei hamletizători şi porci în sine, voi toți benchetuiți şi trăiți din «capitalul» acestui «mic-burghez»!… Prost, zdrențăros, puturos cum e, el vă e singurul izvor al tuturor bunurilor şi plăcerilor de care vă folosiţi! Şi costați grozav de scump! Zvârcolindu-se în noaptea sărăciei negre şi a ignoranței abjecte, el nu mai poate; i-ați sleit toată vlaga, l-ați stors ca pe o lămâie; pentru ca voi să puteți chefui şi a vă juca în politica mare, el – statistica ne-o zice – degenerează! Şi un popor care degenerează se stinge!” (Constantin Stere)
Cartea „Când monografiștii au trecut Prutul. Cornova 1931 – un altfel de bilanț”, coordonată de Cosmina Timoce-Mocanu și Zoltan Rostas, începe nu cu o idee, ci cu un obiect al memoriei: un bust al lui Dimitrie Gusti executat de sculptorul lon Zderciuc și destinat Cornovei, la împlinirea a 95 de ani de la cercetarea monografică a localității.
Fiu al satului, profesorul Vasile Șoimaru a inițiat momentul aniversar odată cu festivitățile dezvelirii bustului și, la această veste, s-a mobilizat Cooperativa Gusti din București – un grup de prieteni angajat în studierea Școlii Sociologice care îmbrățișase, în 1931, ideea cercetării satului Cornova.