Anul 2024 a fost unul marcant atât pentru știință cât și pentru literatură și activism, dovada acestui fapt făcându-se remarcată în cadrul decernării Premiilor Nobel, care au scos în evidență cele mai importante realizări ale umanității din ultimul an – de la descoperiri revoluționare în domeniul medicinei și fizicii, până la „explorări ale sufletului uman” și eforturi pentru o lume mai bună.
Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină a fost acordat în 2024 cercetătorilor Victor Ambros și Gary Ruvkun pentru descoperirea microARN-ului.
„Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină din 2024 a fost acordat lui Victor Ambros și Gary Ruvkun pentru descoperirea microARN-ului și rolului acestuia în reglarea post-transcriere a genelor”, a anunțat luni Academia Regală Suedeză de Științe, cea care decernează Premiile Nobel.
Înțelegerea reglării activității genelor a fost un obiectiv important timp de multe decenii. Dacă reglarea genelor nu funcționează, acest lucru poate duce la boli grave precum cancerul, diabetul sau afecțiunile autoimune.
„Victor Ambros și Gary Ruvkun, au făcut o descoperire revoluționară care a dezvăluit un principiu complet nou de reglare a genelor, esențial pentru organismele multicelulare, inclusiv pentru oameni. Acum se știe că genomul uman codifică peste o mie de microARN-uri. MicroARN-urile se dovedesc a fi fundamentale pentru modul în care organismele se dezvoltă și funcționează”, subliniază Academia Regală de Științe de la Stockholm.
Anul trecut Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină a fost decernat cercetătorilor Katalin Kariko și Drew Weissman „pentru descoperirile lor privind modificările bazelor nucleozidice care au permis dezvoltarea unor vaccinuri ARN mesager eficiente împotriva COVID-19”.
Premiul Nobel pentru Fizică în anul 2024 a fost acordat cercetătorilor John Hopfield și Geoffrey Hinton, ultimul fiind poreclit „Nașul Inteligenței Artificiale”.
Cei doi laureați au folosit instrumente din fizică pentru a construi metode care au ajutat la punerea bazelor învățării automate puternice de astăzi, mai explică academia suedeză.
John Hopfield a creat o structură care poate stoca și reconstrui informații, iar Geoffrey Hinton a inventat o metodă care poate descoperi independent proprietăți în date, aceasta devenind esențială pentru marile rețele neuronale artificiale utilizate în prezent.
„Deși computerele nu pot gândi, mașinile pot acum să imite funcții precum memoria și învățarea. Laureații din acest an au contribuit la realizarea acestui lucru. Folosind concepte și metode fundamentale din fizică, au dezvoltat tehnologii care utilizează structuri în rețele pentru a procesa informații”, se arată în comunicatul Academiei.
Anul trecut Premiul Nobel pentru Fizică a fost acordat cercetătorilor Pierre Agostini, Ferenc Krausz și Anne L’Huillier „pentru metode experimentale care generează impulsuri de lumină de atosecunde pentru studiul dinamicii electronilor în materie”.
Premiul Nobel pentru Chimie 2024 a fost acordat cercetătorilor David Baker, Demis Hassabis și John Jumper pentru cercetările asupra proteinelor. Cei trei laureați au utilizat cu succes inteligența artificială pentru a prezice structura aproape tuturor proteinelor cunoscute.
„În 2020, Hassabis și Jumper au prezentat un model de inteligență artificială numit AlphaFold2. Cu ajutorul acestuia, au reușit să prezică practic structura a celor 200 de milioane de proteine identificate de cercetători”, explică academia suedeză.
De la această descoperire, AlphaFold2 a fost folosit de peste două milioane de persoane din 190 de țări. Printre numeroasele aplicații științifice, cercetătorii pot acum să înțeleagă mai bine rezistența la antibiotice și să creeze imagini ale enzimelor care pot descompune plasticul.
Premiul Nobel pentru Literatură a fost decernat în 2024 scriitoarei Han Kang din Coreea de Sud „pentru proza sa poetică intensă care confruntă traume istorice și expune fragilitatea vieții umane”, a anunțat Academia Regală Suedeză de Științe.
Han Kang este prima persoană născută în Coreea de Sud care a câștigat Premiul Nobel pentru Literatură și doar a doua din istoria acestei țări care a fost premiată cu un Nobel. Fostul președinte sud-coreean Kim Dae-jung a câștigat în 2020 Premiul Nobel pentru Pace pentru eforturile sale de reconciliere cu Coreea de Nord și Japonia, dar și promovarea democrației și drepturilor omului.
În romanul „Acte umane” Han Kang își fundamentează politic lucrarea pe un eveniment istoric care a avut loc în orașul Gwangju, unde ea însăși a crescut și unde sute de studenți și civili neînarmați au fost uciși în timpul unui masacru desfășurat de armata sud-coreeană în 1980.
Anul trecut Premiul Nobel pentru Literatură a fost câștigat de scriitorul norvegian Jon Fosse pentru „piesele şi proza sa inovatoare care dau glas celor nespuse”.
Premiul Nobel pentru Pace în 2024 a fost înmânat organizației japoneze Nihon Hidankyo, formată din supraviețuitori ai bombardamentelor nucleare asupra orașelor Hiroshima și Nagasaki, „pentru eforturile sale de a obține o lume liberă de arme nucleare și pentru că a demonstrat, prin mărturii directe, că armele nucleare nu trebuie folosite în niciun context”.
„Prin acordarea Premiului Nobel pentru Pace din acest an organizației Nihon Hidankyo, Comitetul Nobel norvegian dorește să sublinieze un fapt încurajator: nicio armă nucleară nu a fost folosită în război de aproape 80 de ani. Eforturile extraordinare ale Nihon Hidankyo și ale altor reprezentanți ai Hibakusha au contribuit enorm la stabilirea unui tabu împotriva armelor nucleare”, a afirmat Comitetul Nobel.
Totodată, în 2025 se vor împlini 80 de ani de când două bombe atomice americane au ucis un număr estimat de 120.000 de locuitori ai orașelor Hiroshima și Nagasaki.
Anul trecut Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat activistei iraniene Narges Mohammadi, „pentru lupta sa împotriva opresiunii femeilor din Iran și pentru lupta sa pentru promovarea drepturilor omului și a libertății pentru toți”.
Premiul Nobel pentru Economie, ultimul decernat în 2024, a fost acordat de Academia Regală Suedeză de Științe economiștilor Daron Acemoglu, Simon Johnson și James A. Robinson „pentru studiile asupra modului în care se formează instituțiile și cum acestea influențează prosperitatea unui stat”.
Laureații din acest an ai premiului în științe economice au demonstrat importanța instituțiilor societale pentru prosperitatea unei țări.
„Unele țări rămân blocate într-o situație cu instituții extractive și o creștere economică scăzută. Introducerea instituțiilor incluzive ar crea beneficii pe termen lung pentru toată lumea, dar instituțiile extractive oferă câștiguri pe termen scurt pentru cei aflați la putere. Atâta timp cât sistemul politic garantează că aceștia vor rămâne la putere, nimeni nu va avea încredere în promisiunile lor de reforme economice viitoare. Potrivit laureaților, acesta este motivul pentru care nu se produce nicio îmbunătățire”, exprimă academia.
Anul trecut Premiul Nobel pentru Economie a fost acordat economistei americane Claudia Goldin, „pentru progresele în înţelegerea rezultatelor participării femeilor pe piaţa muncii”.
Premiile Nobel au fost create de omul de afaceri suedez Alfred Nobel, inventatorul dinamitei, care, prin testamentul său, a întemeiat o fundație cu scopul ca veniturile imensei sale averi să fie oferite în fiecare an „sub formă de premii celor care, în anul precedent, au adus cele mai mari servicii umanității”.
Premiul Nobel se acordă în fiecare an pentru a onora realizări de excepție în fizică, chimie, medicină, literatură, economie și eforturile pentru pace. Acesta este considerat cea mai importantă distincție pe plan internațional.
Sursa: Hotnews.ro