Astăzi, 19 februarie 2026, se împlinesc 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, fondator al artei moderne. Pentru a marca evenimentul, anul 2026 a fost declarat „Anul Constantin Brâncuși”.
Constantin Brâncuși s-a născut la 19 februarie 1876, în satul Hobița, din județul Gorj, la poalele Munților Carpați, fiind al șaselea copil al țăranilor Radu Nicolae și Maria Brâncuși.
Din primii ani de viață a intrat în contact cu arta lemnului sculptat, meșteșug tradițional bine înrădăcinat în mediul rural românesc. Motivele decorative întâlnite pe stâlpii caselor și pe obiectele gospodărești aveau să-și pună amprenta asupra creațiilor sale de mai târziu.
A lucrat în diverse locuri până când aptitudinile sale artistice au atras atenția unui industriaș, care l-a sprijinit să urmeze cursurile Școlii de Arte și Meserii din Craiova, începând cu anul 1894. Pentru a putea studia, Brâncuși a învățat singur să scrie și să citească. Ulterior, în 1902, și-a finalizat studiile la Școala Națională de Arte Frumoase din București, deschizându-și astfel drumul către cariera artistică.
Dorința de a explora forme noi l-a determinat să se mute la Paris, centrul artistic al Europei la începutul secolului XX, unde a studiat și s-a integrat în cercurile avangardiștilor.
Cariera la Paris și consacrarea internațională
Stabilit la Paris, Constantin Brâncuși a intrat în contact cu mediile artistice de avangardă și cu noile direcții estetice ale începutului de secol XX, precum cubismul și futurismul. A expus la Salonul Oficial și în cadrul unor expoziții internaționale, unde creațiile sale au stârnit interesul criticilor și al colecționarilor.
Lucrările sale s-au impus prin simplitatea formelor, încărcătura simbolică și tendința de a reduce reprezentarea la esență — abordări considerate inovatoare pentru epocă. Prin renunțarea la detaliile descriptive și concentrarea asupra ideii fundamentale a formei, artistul a redefinit limbajul sculptural, oferind operelor sale o expresivitate aparte.
Dintre creațiile care i-au adus notorietate mondială amintim Coloana Infinitului, Pasărea Măiastră, Masa Tăcerii și Poarta Sărutului, opere devenite simboluri ale artei moderne la nivel universal.
Sculptura Domnișoara Pogany
Una dintre cele mai celebre realizări ale artistului este sculptura Domnișoara Pogany, considerată un simbol național al artei moderne românești.
Având-o drept protagonistă pe Margaret Pogany (1879-1964), o tânără pictoriță din Ungaria, venită la Paris în 1909, pentru a studia aici tehnici de pictură. Vizitându-i atelierul, i-a solicitat sculptorului realizarea portretului său, lăsându-i chiar o fotografie de-a sa și un autoportret.
În 1911, Brâncuși sculptează din memorie chipul ei în marmură și în bronz, stăruind asupra ochilor profunzi, mari, migdalați, sprâncenelor sobre, nasului subțire, realizând în perioada 1912-1933 nouăsprezece sculpturi Domnișoara Pogany.
Recunoașterea internațională
Brâncuși s-a bucurat de apreciere atât în timpul vieții, cât și post mortem. Creațiile sale fac parte din patrimoniul unor instituții de prestigiu, între care Museum of Modern Art (MoMA) din New York și importante muzee de artă modernă din Paris.
Retrospectivele și expozițiile dedicate operei sale atrag anual numeroși vizitatori și continuă să reprezinte un reper esențial în studiul artei contemporane, fiind analizate în școli de profil și în publicații de specialitate din întreaga lume.
În România, ansamblul monumental de la Târgu Jiu rămâne un simbol identitar și cultural major, accesibil publicului larg și expresie a viziunii sale artistice. Prin simplitatea formelor și profunzimea semnificațiilor, Brâncuși a lăsat o moștenire de valoare universală, redefinind sculptura ca limbaj artistic cu rezonanță globală.
