Luni, 20 octombrie, a fost petrecut pe ultimul său drum compozitorul Alexandru Cazacu, primul și marele chitarist al formației „Noroc”.
Mihai Poiată, autorul cărții „Rock-ul, Norocul & Noi”, un volum enciclopedic consacrat fenomenului „Noroc” — formația care a revoluționat societatea moldovenească în anii ’70 — a fost prezent la ceremonia de înmormântare, unde a dat citire unui text emoționant dedicat memoriei marelui artist, intitulat „Un CAVALER al ROCK-ului în zodia «NOROC»-ului”.
Alexandru Cazacu a întruchipat REVOLUȚIA CHITARELOR ELECTRICE, care a schimbat radical nu doar preferințele muzicale, ci și mentalitatea și sensibilitatea moldovenilor, sincronizându-le ritmurile interioare cu ale semenilor din Occident.
Noi am înțeles că ne stă bine nu numai cu fluierul, dar și cu saxofonul, nu numai cu cobza, dar și cu chitara electrică. „Noroc”-ul lui Mihai Dolgan, împreună cu chitara lui Alexandru Cazacu, ne-au oferit șansa de a deveni fani cu „acte în regulă” ai muzicii europene, deoarece am înțeles că muzica occidentală este și a noastră.
Prin creația lor, ei au acordat „cetățenie moldovenească” beat-ului britanic, rock-ului și tuturor curentelor care au apărut în deceniile următoare. N-aș vrea să forțez nota și să afirm că „ne-a trezit” chitara lui Sașa Cazacu, dar pentru mulți dintre noi renunțarea la baianul rusesc și îmbrățișarea chitarei electrice a avut o semnificație care depășea cadrul strict muzical.
A fost un eveniment care ne-a demonstrat că schimbarea e posibilă.
Noi am simțit că vrem ALTCEVA.
Iar azi vedem că acest ALTCEVA a devenit… realitate.Voi îndrăzni să afirm că muzicienii au început integrarea europeană cu mult înaintea politicienilor…
Și dacă ar fi depins de mine, aș fi înmânat primele pașapoarte de cetățeni ai UE prietenilor mei Mihai Dolgan, Ștefan Petrache, Valentin Goga și Alexandru Cazacu.