Ne-am obișnuit să trăim în viteză, însă atunci când vine vorba despre mâncare ar trebui să o lăsăm mai ușor. O serie de efecte neplăcute asupra sănătății noastre apar în urma faptului că mâncăm în grabă. Experții spun că mâncatul în viteză aduce exces de gaze, digestie dificilă sau balonare, arată The Conversation.
Există o afecțiune care implică înghițirea unor cantități excesive de aer în timpul și între mese, cunoscută sub numele de aerofagie. Poate provoca orice, de la disconfort ușor și o senzație de greutate și balonare până la dureri abdominale și distensie (o creștere vizibilă a dimensiunii abdominale după masă).
Cantitatea normală de gaz din tractul digestiv atunci când stomacul nostru este gol este de aproximativ 200 ml. Dacă această cantitate crește semnificativ, mecanismele fiziologice de expulzare a acesteia pot deveni foarte incomode. Această cantitate de aer depinde de echilibrul dintre aportul, producerea și eliminarea gazelor prin eructație, flatulență sau consumul acestuia de către microbiota intestinală.
Mâncatul rapid este unul dintre principalii factori de creștere atât a aportului de aer, cât și a producției de gaze. Deși pot contribui și guma de mestecat, fumatul și modificările microbiotei intestinale.
Nu mestecăm suficient
Când mâncăm în grabă, avem mai puțin timp de mestecat, adică mâncarea ajunge aproape întreagă în stomac. Prin urmare, este nevoie de mai mulți acizi din stomac pentru a o digera corect. Pe lângă faptul că necesită un efort metabolic mai mare, acest lucru provoacă și senzația inconfortabilă de greutate și indigestie.
Un alt efect al mestecatului insuficient este acela că enzimele orale nu apucă să-și facă treaba, iar asta reduce absorbția alimentelor în intestinul subțire. În ciuda eforturilor stomacului, alimentele nemestecate pot ajunge în intestin fără a fi suficient digerate.
Mâncăm prea mult
Când vine vorba de senzația de foame și de sațietate, intră în joc axa intestin-creier. Creierul este responsabil pentru trimiterea semnalelor care guvernează procesele digestive, precum și pentru a ne face să mâncăm sau să ne oprim.
Doi hormoni reglează cât de plini sau de foame ne simțim – grelina declanșează senzația de foame, în timp ce leptina ne face să ne simțim plini. Odată ce vedem, mirosim și începem să mâncăm alimente, este nevoie de 20-30 de minute pentru ca leptina să devină activă. Aceasta înseamnă că, atunci când mâncăm prea repede, ingerăm mai mult decât avem nevoie de fapt. Asta pentru că leptina nu are suficient timp să se activeze și să ne spună că ne-am săturat.
Consecințe mai grave
Mâncatul în viteză poate avea repercusiuni mai grave asupra sănătății noastre. Mai multe studii arată o relație între viteza cu care mâncăm și factorii de risc cardiovascular. Nivelurile crescute de trigliceride și șansele crescute de a dezvolta sindrom metabolic sau de a deveni supraponderali sau obezi, în special în rândul diabeticilor.
Prin urmare, merită cu siguranță să încetinim și să ne bucurăm de un mic dejun, prânz sau cină mai relaxat. Mestecați încet și fiți atent la senzația de sațietate.
Sursa: G4Food.ro