Vinul de casă ar fi mai sănătos decât alte băuturi alcoolice, un pahar de vin roșu ar proteja inima, iar cafeaua tare sau un duș rece ar ajuta la eliminarea alcoolului din organism – sunt doar câteva dintre convingerile cu privire la consumul de alcool care nu corespund realității. Specialiștii Agenției Naționale pentru Sănătate publică (ANSP) explică ce efecte are alcoolul asupra organismului, demontează 12 dintre cele mai răspândite mituri și atrag atenția asupra riscurilor la care sunt expuși adolescenții.
Ce este alcoolul și cum afectează organismul?
Alcoolul (etanolul) este o substanță psihoactivă și toxică, care poate provoca dependență. Acesta afectează mai multe funcții ale organismului, inclusiv activitatea creierului, starea emoțională, somnul și coordonarea mișcărilor. Potrivit ANSP, consumul de alcool poate diminua atenția, memoria, autocontrolul și capacitatea de a lua decizii. În plan emoțional, poate favoriza stări de iritabilitate, tristețe, nervozitate și anxietate.
Sistemul digestiv, de asemenea, poate fi afectat prin apariția stărilor de vomă și a refluxului. Iar sistemul cardiovascular poate înregistra tulburări de ritm cardiac și creșterea tensiunii arteriale. Alcoolul mai poate perturba și funcționarea sistemului imunitar. Potrivit ANSP, consumul de alcool este asociat și cu un risc mai mare de autovătămare, leziuni și accidente.
12 mituri despre consumul de alcool
Mitul 1. Vinul de casă este mai sănătos și mai sigur decât alte băuturi alcoolice
Faptul că vinul este preparat în gospodărie nu-l face mai puțin nociv. Acesta conține alcool și poate avea o concentrație diferită de la un produs la altul. Consumul de alcool, indiferent dacă este vorba despre vin de casă, bere sau băuturi spirtoase, poate afecta sănătatea. Potrivit specialiștilor, creierul adolescenților este încă în dezvoltare, iar expunerea la alcool le poate afecta memoria, capacitatea de învățare, atenția și luarea deciziilor. Consumul timpuriu de alcool crește și riscul dezvoltării dependenței la vârsta adultă.
Mitul 2. Vinul roșu este bun pentru inimă, iar un pahar pe zi este sănătos
Unele studii au indicat o posibilă asociere între consumul redus de vin roșu și un risc mai mic de boli cardiovasculare. Totuși, aceste observații nu reprezintă o dovadă că alcoolul protejează inima sau că ar trebui consumat în scop preventiv. Organizația Mondială a Sănătății subliniază că nu există o cantitate de alcool care să fie lipsită de riscuri pentru sănătate.
Mitul 3. Vinul roșu crește hemoglobina copilului
Nu există dovezi științifice care să demonstreze că vinul roșu contribuie la creșterea nivelului de fier sau a hemoglobinei la copii. Dimpotrivă, alcoolul poate afecta mai multe organe și sisteme ale organismului. Nivelul scăzut al hemoglobinei necesită evaluare medicală și stabilirea unui tratament de către specialist. Vinul nu este un remediu pentru anemie și nu trebuie administrat copiilor în acest scop.
Mitul 4. Berea are puțin alcool, deci este mai inofensivă decât băuturile spirtoase
Berea conține același tip de alcool ca vinul și băuturile spirtoase. Cantitatea totală de alcool consumată depinde atât de concentrația băuturii, cât și de volumul acesteia. O concentrație mai mică nu înseamnă automat un risc mai mic. Consumul de alcool, indiferent de tipul băuturii, poate afecta sănătatea.
Mitul 5. Dacă adolescentul bea rar sau numai la petreceri, nu există riscuri
Chiar și consumul ocazional poate afecta dezvoltarea creierului adolescentului. În această perioadă, creierul este încă în dezvoltare, iar alcoolul poate influența memoria, atenția, învățarea și controlul emoțiilor.
Mitul 6. O cafea tare, un energizant sau un duș rece mă revigorează și mă ajută să-mi revin după consumul de alcool
Cafeaua, băuturile energizante sau dușul rece pot crea impresia unei stări de revigorare, dar nu reduc cantitatea de alcool din sânge și nici nu grăbesc eliminarea acestuia din organism. Aceste metode nu tratează intoxicația cu alcool, care poate evolua rapid și pune viața în pericol.
Mitul 7. Dacă vomit, am eliminat alcoolul și sunt în siguranță
Vomitarea nu înseamnă că alcoolul a fost eliminat din organism. O parte importantă din acesta este deja absorbită în sânge la scurt timp după consum. În plus, vărsăturile pot provoca deshidratare severă și dezechilibre ale sărurilor minerale, pot afecta mucoasa stomacului și a esofagului și pot crea risc de sufocare. Potrivit ANSP, dacă o persoană nu poate fi trezită, respiră anormal, are convulsii sau își pierde cunoștința, trebuie solicitat imediat serviciul 112.
Mitul 8. Dacă cineva a băut prea mult, cel mai bine este să-l lăsăm să doarmă
Somnul nu elimină alcoolul din organism și nu exclude riscul unei intoxicații severe. O persoană care a consumat o cantitate mare de alcool are nevoie de supraveghere, deoarece starea ei se poate agrava. Dacă există semne de intoxicație severă, este necesară solicitarea imediată a ajutorului medical.
Mitul 9. Golul de memorie (blackout-ul) înseamnă că persoana a leșinat sau a adormit
Golul de memorie provocat de alcool apare atunci când creierul nu mai reușește să formeze amintiri. Persoana poate rămâne conștientă, poate vorbi și interacționa cu cei din jur, însă ulterior nu își mai amintește anumite momente. Aceste episoade pot fi parțiale sau complete și indică o afectare a funcționării creierului. Pot fi periculoase, pentru că persoana poate lua decizii riscante fără să conștientizeze pe deplin consecințele. De asemenea, se pot întâmpla accidente și traumatisme.
Mitul 10. Un păhărel de țuică sau altă băutură tare înainte de masă ajută digestia
Alcoolul nu este recomandat pentru stimularea digestiei. Dimpotrivă, acesta poate irita mucoasa stomacului și a tractului gastrointestinal, favorizând apariția grețurilor, refluxului, durerilor abdominale și altor tulburări digestive.
Mitul 11. Alcoolul mă ajută să dorm mai bine
Deși alcoolul poate provoca somnolență și poate face ca adormirea să pară mai ușoară, acesta nu contribuie la un somn odihnitor. Pe parcursul nopții, perturbă structura normală a somnului, poate favoriza trezirile și reduce calitatea odihnei.
Mitul 12. Alcoolul mă ajută să scap de stres și să mă liniștesc
Consumul de alcool poate produce pentru scurt timp o senzație de relaxare, însă nu rezolvă cauzele stresului și nu ajută la gestionarea sănătoasă a emoțiilor. Dimpotrivă, folosirea alcoolului pentru a face față stresului, anxietății sau problemelor cotidiene poate încuraja repetarea consumului și poate crește riscul de dependență.
De ce sunt adolescenții vulnerabili în fața consumului de alcool?
Potrivit ANSP, decizia unui adolescent de a consuma alcool poate fi influențată de mai mulți factori:
- nevoia de apartenență și influența grupului – dorința de a fi acceptat și presiunea directă sau indirectă a prietenilor pot influența decizia de a consuma alcool;
- curiozitatea și dorința de independență – adolescenții pot dori să experimenteze lucruri noi ori pot asocia consumul cu ideea de maturitate;
- stresul și gestionarea emoțiilor – unii adolescenți pot percepe alcoolul ca pe o metodă de relaxare sau de evitare a problemelor;
- familia și exemplul adulților – mesajele și comportamentul adulților influențează modul în care adolescentul percepe alcoolul;
- normalizarea și accesibilitatea alcoolului – reclamele, influencerii și mesajele din online pot asocia alcoolul cu distracția, succesul sau popularitatea;
- marketingul și mediul digital – când alcoolul este promovat frecvent și ușor de obținut, consumul pare ceva obișnuit.
Ce alternative sănătoase recomandă specialiștii
Pentru a preveni consumul de alcool în rândul adolescenților, ANSP recomandă câteva activități și obiceiuri sănătoase. Printre alternative se numără practicarea sportului, implicarea în activități precum desenul, muzica, dansul și pictura, precum și petrecerea timpului alături de familie. De asemenea, este important ca adolescenții să învețe să refuze alcoolul și să-și aleagă prieteni care împărtășesc același stil de viață sănătos. Respectarea unui program regulat de somn contribuie, de asemenea, la menținerea sănătății și echilibrului emoțional.