Felul în care mâncăm pare să depindă și de generația din care facem parte. Un studiu olandez arată diferențe între Generația X (46-61 de ani, Baby Boomers (62-80 de ani) și așa-numita Silent Generation (81-98 de ani). Cercetarea a analizat atât calitatea alimentației, cât și impactul acesteia asupra mediului. Rezultatele au fost publicate în British Journal of Nutrition, de Cambridge University Press.
Studiul a inclus 2 348 de adulți din cohorta Doetinchem, monitorizați în perioada 2018-2023. Participanții aveau, în medie, între 56 și 84 de ani. În cazul femeilor, generațiile mai în vârstă au obținut scoruri ușor mai bune pentru calitatea dietei.
Silent Generation a avut cel mai ridicat scor ajustat, urmată foarte aproape de Baby Boomers. Generația X s-a situat ceva mai jos. Diferențele au fost însă mici, iar autorii avertizează că nu trebuie exagerată semnificația lor.
Femeile mai în vârstă consumau mai multe fructe și produse lactate. În schimb, Generația X consuma mai multă carne roșie.
Consumul mediu de fructe ajungea la aproximativ 201 grame zilnic în Silent Generation. În Generația X, media era de 156 de grame.
Bărbații din Gen X consumă mai multe proteine vegetale
La bărbați, imaginea este diferită. Generația X obținea aproximativ 38% din proteine din surse vegetale. Proporția scădea la 37% în cazul Baby Boomers și la aproximativ 34-35% în generația cea mai vârstnică. Diferența era legată mai ales de consumul mai mare de nuci, semințe, pâine, orez și paste.
Autorii sugerează că acest lucru poate reflecta tranziția mai recentă spre surse vegetale de proteine. Totuși, aportul de proteine animale rămâne important și în Generația X.
La prima vedere, generațiile mai în vârstă aveau o amprentă climatică mai redusă. Emisiile zilnice asociate alimentației erau mai mici atât la bărbați, cât și la femei. Diferența ajungea la aproximativ 18% între bărbații din Generația X și cei din Silent Generation. Dar explicația nu ține doar de alimentele alese. După ajustarea pentru numărul de calorii consumate, multe diferențe s-au redus considerabil. Persoanele mai în vârstă consumau, în general, mai puțină energie zilnic.
Nu există o generație care „mănâncă perfect”
Generația X a avut un impact climatic mai mare prin consumul anumitor tipuri de carne. Carnea de vită, carnea de pasăre și alte tipuri de carne au contribuit mai mult la emisii. Același lucru s-a observat pentru cartofii prăjiți, gustările sărate și băuturile răcoritoare.
Generațiile mai vârstnice au avut însă alte puncte slabe. În cazul lor, produsele lactate, brânza, ceaiul și fructele contribuiau mai mult la anumite tipuri de impact asupra mediului.
Autorii subliniază că diferențele generale dintre generații sunt moderate. Studiul nu arată că o generație mănâncă „bine”, iar alta „greșit”. Fiecare grup are obiceiuri care pot fi îmbunătățite. Pentru Generația X, reducerea anumitor tipuri de carne și a alimentelor procesate ar putea conta mai mult. Pentru generațiile mai în vârstă, schimbările ar putea viza anumite produse lactate și surse de proteine.
Cercetătorii spun că recomandările alimentare ar putea deveni mai eficiente dacă ar ține cont de diferențele dintre generații.
În plus, studiul are și limite importante. Participanții au fost adulți de vârstă mijlocie și vârstnici din Olanda. Rezultatele nu pot fi extrapolate automat la tineri sau la alte populații.