Virusul Papiloma Uman (HPV) este una dintre cele mai răspândite infecții cu transmitere sexuală și poate provoca mai multe tipuri de cancer, inclusiv cancerul de col uterin. Deși vaccinarea este o metodă eficientă de prevenție, potrivit UNICEF, miturile despre siguranța vaccinului, fertilitate și presupusa legătură cu autismul continuă să circule. În Republica Moldova, acoperirea vaccinală rămâne redusă, în special în rândul băieților.
„Vaccinul împotriva HPV nu conține virus viu și nu poate provoca infecția cu HPV. Datele acumulate după sute de milioane de doze administrate la nivel global confirmă un profil bun de siguranță, iar cele mai frecvente reacții sunt cele întâlnite și după alte vaccinuri, cum ar fi durerea la locul injectării, febra ușoară sau starea temporară de disconfort. Dovezile disponibile nu arată că vaccinarea HPV ar provoca infertilitate”, explică Angela Capcelea, specialistă în sănătate în cadrul UNICEF Moldova.
În acest an, aproximativ 160 de adolescenți și tineri, voluntari Youth Klinic Moldova s-au reunit împreună cu coordonatorii lor la cea de-a XI-a ediție a Școlii de Vară pentru voluntari și coordonatori Youth Klinic Moldova. Participanții fac parte din rețeaua națională de voluntari dezvoltată în cadrul celor 40 de centre de sănătate prietenoase tinerilor din țară.
Timp de cinci zile, ei s-au pregătit pentru activități de informare și educație de la egal la egal, cu accent pe două teme: prevenirea violenței bazate pe gen și prevenirea infecției cu virusul Papiloma Uman – HPV. În sesiunile dedicate HPV, voluntarii au discutat despre virus și transmiterea lui, afecțiunile asociate, vaccinare și screening, dar și despre miturile și informațiile false care circulă, inclusiv în mediul online.
HPV este foarte răspândit. De cele mai multe ori, nici nu știm că îl avem
HPV nu este un singur virus, ci o familie de aproximativ 200 de tipuri de virusuri. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), aproape toate persoanele active sexual vor avea o infecție cu HPV la un moment dat în viață. În cele mai multe cazuri, infecția nu provoacă simptome și trece neobservată.
Unele tipuri de HPV pot provoca cancer de col uterin, iar altele sunt asociate cu cancere ale vulvei, vaginului, penisului, anusului și gurii sau gâtului.
„De cele mai multe ori, infecția cu HPV nu provoacă simptome și deseori decurge neobservat. Riscul apare atunci când infecția cu un tip de HPV cu risc oncogen persistă și produce, în timp, modificări ale celulelor. Acest proces se dezvoltă de regulă lent, ceea ce înseamnă că avem timp să intervenim: vaccinarea contribuie la prevenirea infecției cu tipurile de HPV acoperite de vaccin, respectiv previne și apariția cancerului de col uterin provocat de acești viruși. Screeningul permite identificarea leziunile precanceroase la femeile de vârstă reproductivă înainte ca acestea să evolueze spre cancer”, explică Angela Capcelea, Specialistă în Sănătate în cadrul UNICEF Moldova.
La nivel global, în 2022, aproximativ 660 000 de femei au fost diagnosticate cu cancer de col uterin, iar circa 350 000 au murit din cauza acestei boli. În Republica Moldova, aproximativ 300 de femei sunt diagnosticate anual cu cancer de col uterin, iar în jur de 150 își pierd viața din cauza bolii.
HPV nu este doar o problemă a fetelor
HPV poate afecta atât fetele și femeile, cât și băieții și bărbații. Deși virusul este asociat frecvent cu cancerul de col uterin, el poate provoca afecțiuni și tipuri de cancer care vizează ambele sexe.
„În urma sesiunii despre HPV, am reținut trei mesaje importante: atât fetele, cât și băieții se pot infecta cu HPV; vaccinul HPV nu provoacă infertilitate; iar HPV este un subiect serios, care trebuie tratat cu responsabilitate. Chiar dacă nu se vorbește foarte mult despre el, trebuie să începem să îi acordăm mai multă atenție”, spune Dumitrița, în vârstă de 16 ani, din raionul Orhei.
Vaccinul HPV și fertilitatea: ce spun dovezile
Unul dintre cele mai răspândite mituri despre vaccinarea împotriva HPV este că aceasta ar putea afecta fertilitatea. Teama apare atât în rândul adolescenților, cât și al adulților și poate influența deciziile privind imunizarea. Ludmila, în vârstă de 17 ani, din Leova, spune că a întâlnit frecvent această informație falsă. „Oamenii ascultă deseori opiniile altor oameni fără să verifice informația. De aceea este important să vorbim cu încredere și să le prezentăm dovezi din surse sigure”, adaugă ea.
„Vaccinul împotriva HPV nu conține virus viu și nu poate provoca infecția cu HPV. Datele acumulate după sute de milioane de doze administrate la nivel global confirmă un profil bun de siguranță, iar cele mai frecvente reacții sunt cele întâlnite și după alte vaccinuri, cum ar fi durerea la locul injectării, febra ușoară sau starea temporară de disconfort. Dovezile disponibile nu arată că vaccinarea HPV ar provoca infertilitate”, afirmă Angela Capcelea, Specialistă în Sănătate în cadrul UNICEF Moldova.
Mai mult, prevenirea cancerului de col uterin poate contribui tocmai la protejarea sănătății reproductive: tratamentele necesare în cazul leziunilor severe sau al cancerului pot avea consecințe importante asupra sănătății unei femei.
Autism, „mutații genetice” și alte mituri: de unde apar și de ce persistă?
Printre informațiile false despre vaccinuri se numără și afirmațiile potrivit cărora acestea ar provoca autism sau mutații genetice. Astfel de idei circulă în familie, la școală și pe rețelele sociale, unde informațiile neverificate pot ajunge rapid la un public larg.
La 3 septembrie 2026, OMS a publicat o nouă revizuire sistematică a studiilor realizate în perioada 2010 – august 2025. Concluzia studiilor cu cea mai bună calitate metodologică este că dovezile nu susțin existența unei relații cauzale între vaccinuri și tulburarea de spectru autist.
„Informația corectă este esențială, dar, de una singură, nu schimbă întotdeauna o decizie, sau un comportament. Atunci când oamenii decid dacă se vaccinează sau își vaccinează copilul, contează și încrederea în sursa informației, experiențele celor apropiați, normele din familie și comunitate, frica și ceea ce văd repetat în social media. De aceea, atunci când răspundem unui mit, este important nu doar să oferim date, ci și să ascultăm ce se află în spatele acelei temeri și să răspundem fără judecată”, menționează Cristina Stratulat, Ofițeră pentru Schimbare Socială și Comportamentală, în cadrul UNICEF Moldova.
Cum funcționează, de fapt, vaccinul împotriva HPV?
Vaccinul împotriva HPV pregătește sistemul imunitar să recunoască anumite tipuri ale virusului și să dezvolte protecție împotriva lor. Acesta nu conține virus viu și nu poate provoca infecția.
„Vaccinul împotriva HPV nu conține virus viu. El conține particule asemănătoare virusului, dar fără material genetic viral, care nu pot provoca infecția. Rolul lor este să învețe sistemul imunitar să recunoască anumite tipuri de HPV și să dezvolte protecție împotriva lor înainte ca organismul să intre în contact cu virusul” explică Angela Capcelea, specialistă în sănătate în cadrul UNICEF Moldova.
De ce vaccinarea este recomandată înainte de expunerea la HPV
Vaccinarea împotriva HPV este recomandată la vârste tinere, înainte de posibila expunere la virus, deoarece protecția este cea mai eficientă atunci când vaccinul este administrat înainte de contactul cu HPV.
Recomandarea nu reprezintă o presupunere despre momentul în care un adolescent își va începe viața sexuală, ci o măsură de prevenție prin care sistemul imunitar este pregătit din timp.
Vaccinurile împotriva HPV sunt utilizate de aproape două decenii la nivel global. Până la începutul anului 2025, peste 500 de milioane de doze fuseseră distribuite la nivel global, iar studiile de siguranță care au inclus milioane de persoane nu au identificat noi motive de îngrijorare privind profilul lor de siguranță.
În Republica Moldova, vaccinarea împotriva HPV a fost introdusă în Calendarul Național de Imunizări în 2017, inițial pentru fete, iar din 2021 a devenit disponibilă și pentru băieți. Începând cu 2025, schema de vaccinare a fost simplificată, iar accesul la vaccinare a fost extins și pentru femeile de până la 26 de ani.
Deocamdată, acoperirea vaccinală rămâne redusă. Potrivit celor mai recente date comunicate de Ministerul Sănătății, puțin peste 46% dintre fetele cu vârsta de 10–14 ani sunt vaccinate împotriva HPV, în timp ce în rândul băieților rata este de aproximativ 4%. Creșterea acoperirii vaccinale, împreună cu screeningul și tratamentul la timp, este esențială pentru atingerea obiectivului de eliminare a cancerului de col uterin ca problemă de sănătate publică.