Aproximativ 2,71 miliarde de oameni din întreaga lume au fost expuși în 2023 la fumul de tutun al altor persoane, potrivit unui studiu publicat în The Lancet Public Health, scrie Euronews. Fumatul pasiv a fost asociat cu 1,66 milioane de decese, iar printre persoanele expuse se numără 767 de milioane de copii cu vârsta sub 15 ani.
Datele provin din studiul Global Burden of Disease (GBD) 2023, care a analizat expunerea la fumul de tutun și efectele asupra sănătății în 204 țări și teritorii, în perioada 1990-2023.
La nivel global, aproximativ o treime din populație este expusă anual la fumatul pasiv. Din totalul persoanelor expuse în 2023, aproximativ 1,49 miliarde au fost femei.
Majoritatea populației nu este protejată prin legi stricte
Cercetătorii atrag atenția că aproximativ 70% din populația lumii nu beneficiază de protecție prin legi complete împotriva fumatului în spațiile publice.
În 2024, doar 79 de țări, aproximativ 70% dintre acestea din regiunea Americilor, au atins cele mai înalte standarde de protecție prevăzute de cadrul Organizației Mondiale a Sănătății. Aceste standarde presupun ca toate spațiile publice să fie complet protejate împotriva fumului de tutun sau ca legislația să acopere cel puțin 90% din populație.
Proporția populației mondiale acoperită de legislația privind spațiile fără fum a crescut de la 3% în 2007 la 33% în 2024, ajungând la aproximativ 2,6 miliarde de oameni.
Autorii studiului spun însă că legile privind spațiile fără fum trebuie completate cu alte măsuri, precum creșterea taxelor pe produsele din tutun, interzicerea publicității și marketingului, ambalajele standardizate și programele pentru renunțarea la fumat.
Europa Centrală și de Est, peste media globală
În Europa Centrală, de Est și Asia Centrală, 37,7% din populație a fost expusă fumatului pasiv, peste media mondială de 33,9%. În această regiune, numărul persoanelor expuse a ajuns la aproximativ 146 de milioane.
În schimb, majoritatea țărilor din Europa de Vest au fost incluse în regiunea cu venituri ridicate, unde cercetătorii au observat unele dintre cele mai importante progrese în reducerea expunerii la fumul de tutun.
Danemarca și Norvegia au înregistrat unele dintre cele mai mari scăderi ale expunerii din 1990, de 48,8%, respectiv 44,3%.
Fumatul pasiv, asociat cu boli grave
Studiul arată că expunerea la fumul de tutun a dus la pierderea a aproximativ 44,8 milioane de ani de viață sănătoasă și continuă să contribuie semnificativ la dizabilități și decese premature.
Fumatul pasiv este asociat cu mai multe probleme grave de sănătate, inclusiv accidente vasculare cerebrale, infecții ale tractului respirator inferior, boală pulmonară obstructivă cronică, astm, diabet de tip 2 și cancer al traheei, plămânului și sânului.
Copiii sunt deosebit de vulnerabili, iar bolile cardiovasculare și afecțiunile respiratorii pediatrice reprezintă printre principalele consecințe ale expunerii la fumul de tutun.
Spre deosebire de fumător, care inhalează în principal „fumul principal” prin filtrul țigării, nefumătorii inhalează în special fumul secundar, provenit din arderea țigării. Acesta este nefiltrat și poate conține concentrații mai mari, per unitate, de substanțe toxice și cancerigene.