Tot mai multe cercetări arată că timpul petrecut printre plante poate reduce stresul, anxietatea și stările de epuizare, contribuind în același timp la o stare de bine mai bună. Potrivit psihologei Daniela Terzi-Barbăroșie, chiar și activități simple precum plantarea, udarea sau îngrijirea florilor pot avea efecte benefice asupra sănătății mintale.
După o perioadă cu ploi abundente și grădini care necesită mai multă îngrijire, mulți oameni redescoperă beneficiile muncii în aer liber, iar dincolo de efortul fizic, grădinăritul pare să aducă și un plus de echilibru emoțional. Potrivit psihologei Daniela Terzi-Barbăroșie, observația că persoanele pasionate de grădinărit sunt adesea mai relaxate și mai bine dispuse nu este întâmplătoare. Aceasta explică fapul că și cei pasionați de grădinărit au stres și anxietăți, însă contactul cu natura și activitățile desfășurate în grădină pot avea efecte benefice semnificative asupra sănătății mintale.
Ce spune știința
Psihologa citează o amplă analiză publicată în 2024 în revista de specialitate Frontiers in Psychiatry, care a sintetizat rezultatele a 40 de studii privind grădinăritul și terapia horticulturală. Concluziile cercetării arată că persoanele implicate în astfel de activități au raportat niveluri mai scăzute de stres, anxietate și depresie, precum și o stare generală de bine mai bună. De asemenea, au fost observate îmbunătățiri ale funcțiilor cognitive și ale calității vieții.
De ce are grădinăritul efecte pozitive
Specialista explică faptul că există mai multe mecanisme prin care grădinăritul influențează sănătatea mintală:
- reducerea stresul – contactul direct cu natura contribuie la diminuarea activării sistemului de stres și favorizează stările de calm și relaxare;
- încurajarea mindfulness-ului (starea de prezență conștientă) – plantarea, udarea și îngrijirea plantelor ne solicită să ne orientam atenția în mod conștient asupra momentului prezent, reducând ruminația și preocupările excesive;
- oferirea sentimentului de competență și control – observarea progresului unei plante poate crește sentimentul de eficacitate personală și speranță;
- susținerea conexiunilor sociale – grădinăritul favorizează interacțiunea, colaborarea și sentimentul de apartenență. „În căutarea de noi soiuri sau metode de îngrijire a plantelor, cunoști persoane pasionate de plante, reunești amici pentru munci în grădină, membrii familiei se implică și ei de obicei.”
- favorizarea mișcarii fizice – activitatea fizică moderată din timpul grădinăritului și expunerea la spații verzi sunt ambele asociate cu beneficii pentru sănătatea mintală.
Bacteria din sol care poate influența starea de spirit
Psihologa atrage atenția și asupra unui aspect mai puțin cunoscut. În sol se găsește bacteria Mycobacterium vaccae, considerată inofensivă pentru oameni.
„În pământ trăiește o bacterie inofensivă numită Mycobacterium vaccae. Studiile neuroștiințifice au demonstrat că inhalarea sau contactul cutanat cu această bacterie stimulează o rețea specifică de neuroni din creierul nostru, responsabilă cu producția de serotonină, neurotransmițătorul responsabil de starea de fericire și calm. Prin urmare, contactul fizic cu solul are un efect similar cu cel al unor medicamente antidepresive ușoare, fără efecte secundare”, explică specialista.
Grădinăritul reduce cortizolul și combate oboseala mentală
Un alt argument vine dintr-un studiu publicat în Journal of Health Psychology, care a comparat efectele cititului și ale grădinăritului după expunerea participanților la o situație stresantă. Ambele activități au redus nivelul de stres, însă persoanele care au lucrat în grădină au înregistrat o scădere mai rapidă și mai accentuată a nivelului de cortizol, hormon asociat stresului.
Totodată, timpul petrecut printre plante poate contribui la refacerea atenției și combaterea oboselii mentale.
„ Munca la birou și ecranele ne solicită atenția direcționată (concentrarea voluntară, intensă), proces care epuizează resursele prefrontale ale creierului. Teoria refacerii atenției susține că natura ne oferă un bun prilej să exersăm fără niciun efort atenția involuntară sau așa-numită fascinație blândă: privitul frunzelor, observarea texturilor, mirosirea aromelor florilor, ascultarea sunetelor din jur etc. Acest lucru permite creierului să se decupleze practic de la procese cognitive complexe și, astfel, să se refacă complet după perioade de suprasolicitare cognitivă sau/ şi emoțională.
Grădinăritul ne ancorează cu toate simțurile în „aici și acum”. Nu poți grăbi creșterea unei semințe și nu poți curăța buruienile cu mintea în altă parte fără să faci rău plantei. Acest veritabil exercițiu de răbdare și prezență reduce ruminația — acel tipar destructiv al minții de a rula gânduri negative la nesfârșit.”
Nu este nevoie de o grădină mare
Beneficiile nu sunt rezervate doar celor care locuiesc la casă la sol. Potrivit Danielei Terzi-Barbăroșie, câteva ghivece pe balcon, plante aromatice cultivate într-un colț al locuinței sau participarea la activități de grădinărit alături de familie și prieteni pot reprezenta forme simple de terapie horticolă.
Specialista recomandă:
- Schimbarea pământului la plantele de cameră;
- 30 de minute în weekend pentru a curăța, uda, șterge praful, admira florile din casă/ balcon.
- o oră la sfârșit de săptămână pentru a replanta florile din casă, atingând pământul direct cu mâinile, fără mănuși;
- 2 ore o dată în două săptămâni în vizită la cineva care are grădină și implicare activă în muncile agricole care va plac;
- un weekend pe lună la părinți, bunici, rude de la țară (în cazul când nu aveți grădină) în care să faceți lucrări laolaltă cu cei dragi.
„Data viitoare când simțiți că vă copleșesc stări grele, lăsați telefonul și mergeți către plante. Să ne murdărim pe mâini s-ar putea să fie exact «rețeta» de care are nevoie mintea noastră. A îngriji o plantă înseamnă și a-ți oferi ție însuți spațiu pentru a crește”, concluzionează Daniela Terzi-Barbăroșie.