Ziua Mondială a Mediului, marcată anual la 5 iunie, aduce în prim-plan necesitatea unor măsuri urgente pentru combaterea schimbărilor climatice și protejarea sănătății populației. Specialiștii atrag atenția că efectele încălzirii globale se resimt tot mai puternic la nivel mondial, inclusiv în Republica Moldova.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), în perioada 2030–2050, schimbările climatice ar putea provoca aproximativ 250.000 de decese suplimentare anual, din cauza malnutriției, bolilor diareice, malariei și stresului termic. În prezent, circa 3,6 miliarde de oameni trăiesc în zone considerate foarte vulnerabile la efectele fenomenelor climatice extreme.
Regiunea europeană este cea mai rapid încălzită din lume, temperaturile crescând de peste două ori mai repede decât media globală. În ultimele două decenii, mortalitatea asociată temperaturilor extreme a crescut cu peste 30%, iar estimările arată că, până în 2050, numărul deceselor provocate de căldură ar putea ajunge la aproximativ 120.000 anual.
Pe lângă valurile de căldură, secetele și inundațiile tot mai frecvente, schimbările climatice favorizează răspândirea unor boli transmise prin vectori, precum boala Lyme, encefalita transmisă de căpușe, Dengue, Chikungunya și Zika. Totodată, acestea afectează calitatea aerului și contribuie la agravarea bolilor respiratorii și cardiovasculare.
Republica Moldova, printre țările vulnerabile la schimbările climatice
Republica Moldova se numără printre țările europene vulnerabile la efectele schimbărilor climatice. În ultimele decenii, au fost înregistrate creșteri ale temperaturii medii anuale, precum și o intensificare a valurilor de căldură, a secetelor și a precipitațiilor extreme.
Specialiștii avertizează că aceste schimbări sporesc riscul apariției și răspândirii unor boli transmisibile și afectează în special persoanele vârstnice, copiii, femeile însărcinate și persoanele cu afecțiuni cronice. De asemenea, seceta și fenomenele meteorologice extreme pot influența disponibilitatea resurselor de apă, securitatea alimentară și condițiile de trai ale populației.
Autoritățile au inclus măsuri de adaptare la schimbările climatice și de protejare a sănătății publice în mai multe documente strategice naționale, printre care Programul național de adaptare la schimbările climatice și Programul național de prevenire și control al bolilor netransmisibile prioritare.
Ce putem face?
Reducerea amprentei de carbon
- Mergeți pe jos, utilizați bicicleta sau transportul public ori de câte ori este posibil;
- Folosiți becuri și electrocasnice eficiente energetic;
- Opriți luminile și aparatele electrice atunci când nu sunt utilizate;
- Susțineți utilizarea surselor regenerabile de energie;
Adoptarea unui stil de viață sustenabil
- Economisiți apa și evitați risipa de apă și alimente;
- Colectați separat deșeurile și reciclați responsabil;
- Reduceți cantitatea de deșeuri alimentare și compostați resturile organice;
- Reduceți consumul de energie prin valorificarea luminii și a ventilației naturale.
Mobilizarea și implicarea comunitară
- Încurajați familia și prietenii să adopte comportamente responsabile față de mediu;
- Promovați educația ecologică în școli, la locul de muncă și în comunitate;
- Distribuiți informații corecte și bazate pe dovezi despre schimbările climatice și protecția mediului;
- Implicați-vă activ în promovarea unui viitor mai verde, mai sănătos și mai sigur pentru generațiile viitoare.
