Atunci când vorbim despre copii și alimente ultraprocesate, riscul este să alunecăm spre poziții rigide: „fac rău” sau „trebuie evitate complet” sunt cele mai frecvente afirmații, deși realitatea este mult mai nuanțată decât un simplu alb sau negru.
În prezent nu există dovezi solide care să demonstreze că un aliment ultraprocesat, luat individual, este dăunător în sine. Ceea ce cercetarea arată mai clar este că o dietă global dezechilibrată, bogată în produse ultraprocesate și săracă în alimente proaspete, este asociată cu rezultate mai puțin favorabile asupra sănătății pe termen lung, scrie cookist.it.
Un aliment ultraprocesat prezintă, în general, una sau mai multe dintre următoarele caracteristici:
-
listă lungă de ingrediente puțin familiare: arome, emulgatori, stabilizatori, îndulcitori, coloranți;
-
ingrediente care nu sunt materii prime, ci derivate ale acestora: proteine izolate, amidon modificat, grăsimi hidrogenate;
-
palatabilitate ridicată și mare comoditate: concepute pentru a fi mereu identice, gata de consum și irezistibile;
-
profil nutrițional adesea dezechilibrat: multe zaharuri simple și grăsimi de calitate scăzută, conținut ridicat de sare, puține fibre.
Efecte asupra sănătății copiilor: ce spune cu adevărat știința
Marile revizuiri sistematice și metaanalizele disponibile arată că un consum ridicat și constant de alimente ultraprocesate este asociat cu:
-
risc crescut de suprapondere și obezitate;
-
o calitate generală mai scăzută a dietei;
-
un aport mai mare de zaharuri libere și sare.
Aceste studii nu demonstrează însă o relație directă de cauză-efect cu apariția bolilor sau cu excesul ponderal.
Cercetările publicate în BMJ în 2023 și în Public Health Nutrition arată că legătura dintre alimentele ultraprocesate și rezultatele negative asupra sănătății apare mai ales în cazul unui consum frecvent și ridicat, într-un context alimentar global dezechilibrat, și nu ca urmare a consumului ocazional al unor produse individuale.
Cu alte cuvinte: problema nu este o prăjitură ambalată o dată pe săptămână, ci o dietă construită aproape exclusiv din produse gata preparate, repetată zi de zi. Așadar, ca de obicei, modelele alimentare – și nu alimentele luate separat – au adevărata relevanță pentru sănătatea copiilor.
Alternative simple și ușoare la produsele industriale
Pentru părinți, limitarea alimentelor ultraprocesate din dieta copiilor nu înseamnă să petreacă ore întregi în bucătărie, ci să redescopere gătitul zilnic, bazat pe gesturi simple și repetabile. Ideea nu este „să găsim alternativa perfectă”, ci să înțelegem unde merită să intervenim. Iată cum poți înlocui alimentele ultraprocesate:
1. Gustarea ambalată
Este aleasă aproape întotdeauna pentru comoditate și pentru aportul de energie. Poți opta pentru:
- o bază de carbohidrați (pâine, covrigei);
- o sursă de grăsimi sau proteine care să crească sațietatea (cremă de fructe oleaginoase, iaurt);
- un aliment proaspăt care oferă dulceață și micronutrienți (fructe).
2. Băuturile îndulcite
În acest caz, înlocuirea presupune:
- păstrarea hidratării ca obiectiv principal;
- adăugarea unui element gustos apei simple (fructe, citrice, mentă);
- acceptarea faptului că sucul proaspăt stors rămâne o opțiune, dar nu una zilnică.
3. Gustările sărate
Acestea răspund nevoii de ceva crocant și sărat. Criteriul este:
- să pornești de la o cereală simplă;
- să o asezonezi minimal;
- să controlezi cantitatea de sare și grăsimi.
Conceptul esențial de reținut este că nu trebuie să înlocuiești perfect un snack – lucru adesea frustrant și nerealist – ci să îl alternezi inteligent, astfel încât să nu rămână singura opțiune disponibilă. A ști ce să folosești mai des și ce să păstrezi pentru ocazii speciale este cheia alegerilor zilnice care duc la o alimentație sănătoasă.
Sfaturi practice pentru părinți
Iată patru recomandări concrete:
-
Construiește baza alimentației cu preparate simple și alimente proaspete.
-
Nu demoniza: interdicțiile cresc dorința față de anumite alimente și reduc capacitatea copilului de a face alegeri autonome.
-
Educația privirii critice: încă de la 5–6 ani se pot citi etichetele împreună, fără a deveni o obsesie, ci ca un bagaj de cunoștințe utile pentru decizii informate.
-
Nu te concentra pe un singur meseu. Contează întotdeauna ansamblul, nu acel moment izolat în care, din motive de oportunitate sau gust, se alege un aliment ultraprocesat.
Nu uita că eticheta nu trebuie citită cu absolutisme nerealiste în minte: un aliment cu 5 ingrediente nu este automat mai bun decât unul cu 8 și, în același timp, un produs industrial își poate găsi locul într-o dietă global echilibrată. Adevărata întrebare este ce spațiu ocupă aceste alimente în ansamblul dietei și ce alimente înlocuiesc, nu ce reprezintă ele în mod abstract.
O dietă variată, flexibilă, sustenabilă și bazată în principal pe alimente puțin procesate protejează sănătatea – chiar și atunci când include, din când în când, un produs ultraprocesat, exact așa cum ar trebui să fie Dieta mediteraneană.
Iar această normalitate este cea care îi ajută pe copii să crească având o relație senină cu mâncarea și competențele corecte pentru a face alegeri alimentare.
