La finalul anului 2025, în R. Moldova erau 761 de copii cu statut adoptabil, dintre care majoritatea nu corespund așteptărilor potențialilor adoptatori – sunt adolescenți, fac parte din grupuri de frați sau au dizabilități severe. În 2025, doar 82 de copii au fost adoptați: 79 prin procedura națională și 3 – prin cea internațională. Experții atrag atenția că stabilirea tardivă a statutului de copil adoptabil, procedurile birocratice complicate și potrivirile neadecvate fac ca unele adopții să eșueze, generând consecințe emoționale severe pentru copii. Situația subliniază necesitatea pregătirii temeinice a adoptatorilor și a unor proceduri mai clare și mai rapide pentru potrivirea copiilor cu părinții adoptivi.
Distribuția pe grupe de vârstă a copiilor cu statut adoptiv arată că 4 copii au între 0 și 2 ani, 21 – între 3 și 6 ani, 463 – între 7 și 15 ani, iar 273 – între 16 și 17 ani.
În ce regiuni ale țării se află copiii adoptabili
Potrivit datelor disponibile la 31 decembrie 2025, cei mai mulți copii cu statut adoptabil sunt înregistrați în municipiul Chișinău – 75 de copii. Urmează raioanele Cantemir și Florești – câte 55 de copii fiecare, municipiul Ungheni – 51 de copii și r. Fălești – 50 de copii. Alte zone cu un număr semnificativ de copii adoptabili sunt Căușeni (39), Călărași (31) și Telenești (24).
În Soroca și Hîncești sunt înregistrați câte 22 de copii, iar în Bălți, Orhei și Edineț – câte 21. Drochia și Criuleni au 19 copii fiecare, iar Ștefan Vodă – 20. La Dondușeni sunt 18 copii, iar la Ocnița – 16. În Ceadîr-Lunga, Cimișlia și Șoldănești sunt câte 14 copii, în Strășeni și Rezina – câte 13, iar în Comrat – 12 copii. Raioanele Rîșcani și Sîngerei înregistrează câte 11 copii, iar Cahul și Dubăsari – câte 7.
Cele mai puține cazuri se găsesc în Anenii Noi (3 copii), Glodeni și Basarabeasca (câte 5), precum și în Ialoveni, Leova, Nisporeni, Vulcănești și Briceni, câte 6–7 copii în fiecare raion.
Cine poate adopta copii în R. Moldova – cadrul legal
Procedura de adopție în Republica Moldova este reglementată de Legea nr. 99/2010 privind regimul juridic al adopției.
Conform legii, pot avea calitatea de adoptatori persoanele care:
- au împlinit vârsta de 25 de ani;
- au capacitate deplină de exercițiu;
- sunt cu cel puțin 18 ani mai în vârstă decât copilul pe care doresc să-l adopte, dar nu cu mai mult de 48 de ani.
Instanța de judecată poate încuviința adopția și în cazuri excepționale, când diferența de vârstă este mai mică, dar nu mai mică de 16 ani și nu mai mare de 48 de ani.
Adopția de către soți
În R. Moldova, adopția copilului de către soți este permisă numai în cazul în care căsătoria lor durează cel puțin 3 ani până la momentul depunerii cererii de adopție și este suficient ca doar unul dintre cei doi să aibă împlinită vârsta de 25 de ani. În cererea de adopție, adoptatorul trebuie să indice solicitările pe care le are, dar și motivele pentru care dorește să adopte un copil. De asemenea, acesta trebuie să indice dacă este disponibil să adopte mai mulți copii, inclusiv frați. Adoptatorii trebuie să îndeplinească garanțiile morale și condițiile materiale necesare dezvoltării multilaterale și armonioase a personalității copilului.
Durata procedurii de adopție este individuală, în funcție de tipul adopției (națională sau internațională), perioada de pregătire a actelor anexate la cererea de adopție și posibilitatea de realizare a potrivirii prealabile dintre adoptator și copil.
Adopția națională
Pentru adopția națională, persoanele interesate depun cererea la autoritatea tutelară teritorială din raza domiciliului.
Etapele adopției naționale
Procedura propriu-zisă include trei etape:
- Perioada de potrivire: identificarea unui adoptator potrivit pentru copil.
- Eliberarea permisului de vizită: vizitele durează maximum 30 de zile.
- Perioada de încredințare: copilul este încredințat adoptatorului pentru o perioadă de 60–90 de zile.
Ulterior, cererea se depune în instanța de judecată, care o examinează prioritar, în termen de 10 zile lucrătoare. Hotărârile devin definitive și irevocabile tot în termen de 10 zile lucrătoare din data admiterii cererii. Durata medie a adopției naționale, după identificarea adoptatorului potrivit, este de 6–7 luni, potrivit autorităților competente. Procedura nu implică costuri financiare.
Adopția internațională
Cetățenii R. Moldova cu domiciliul în străinătate care doresc să adopte un copil cu domiciliul în R. Moldova pot depune cererea de adopție:
- conform procedurii de adopție internațională, prin intermediul autorității centrale cu atribuții în domeniul adopției din statul primitor sau prin intermediul organizațiilor străine cu atribuţii în domeniul adopţiei internaţionale din statul primitor, acreditate și înregistrate în Republica Moldova în condițiile legii.
- conform procedurii de adopţie naţională – în cazul cererilor depuse de către cetăţenii Republicii Moldova cu domiciliul în străinătate sau de către cetăţenii străini/apatrizii cu reşedinţă în R. Moldova, actele anexate la cererea de adopţie sunt prezentate autorității tutelare teritoriale conform vizei de reședință și vor fi perfectate de autorităţile competente din statul/statele primitoare şi de autorităţile din R. Moldova, în funcţie de disponibilitatea, relevanţa şi actualitatea informaţiilor necesare pentru asigurarea unei informări complete în procesul de examinare a cererii. În cazul adopției naționale, cererea de adopție se depune la autoritatea tutelară teritorială, conform vizei de domiciliu din R. Moldova.
Cetățenii străini sau apatrizii aflați în R. Moldova în scop de serviciu și cu reședință de cel puțin 2 ani pot depune cererea de adopție internațională:
- numai prin intermediul organizațiilor străine din statul primitor acreditate și înregistrate în Republica Moldova, dacă în statul primitor există astfel de organizații;
- direct sau prin intermediul autorității centrale în domeniul adopției din statul primitor, dacă în statul respectiv nu există organizații cu atribuții în domeniul adopției internaționale acreditate și înregistrate în Republica Moldova în condițiile legii.
Cetățenii străini sau apatrizii cu domiciliul în străinătate care doresc să adopte un copil domiciliat în R. Moldova pot depune cererea de adopție internațională numai prin intermediul organizațiilor străine din statul primitor acreditate și înregistrate în condițiile legii.
În cazul în care persoanele vizate sunt rude ale copilului adoptabil de până la gradul al IV-lea inclusiv, acestea au dreptul de a depune cererea de adopție prin intermediul autorității centrale cu atribuții în domeniul adopției din statul primitor.
Actele necesare sunt eliberate de autoritățile competente din statul primitor și din R. Moldova, în funcție de relevanță și actualitate.
Taxa pentru adopția internațională este de trei mii de lei și poate fi plătită prin transfer bancar în contul trezorerial al Ministerului Muncii și Protecției Sociale (Hotărârea Guvernului nr. 930/2020).
Când adopția e oprită la jumătate de drum: consecințele pentru copii, explicate
Cristina Coroban, președinta AO „PRODOCS”, organizație neguvernamentală care sprijină copiii și familiile aflate în situații de risc, atrage atenția că renunțarea la adopție, deși nu este un fenomen larg răspândit, produce consecințe emoționale grave asupra copiilor. Experta menționează un caz în care lipsa pregătirii adecvate a părinților pentru adoptarea adolescenților a dus la renunțarea la adopție după perioada de vizite. Într-un alt caz, o familie implicată într-o adopție internațională, care inițial acceptase trei copii, a decis să renunțe după aproximativ trei săptămâni, când a conștientizat complexitatea cerințelor educaționale și nevoile speciale ale acestora.
„Pentru copii, astfel de experiențe sunt profund traumatizante. Ei trăiesc sentimente intense de respingere, abandon și vinovăție, mai ales după ce au crezut că vor avea, în sfârșit, o familie”, explică Coroban.
Potrivit acesteia, în practică, aceste trăiri se manifestă frecvent prin scăderea încrederii în adulți, dificultăți emoționale și comportamentale, iar în unele cazuri, chiar prin regres școlar. Au existat situații în care psihologii au avut nevoie de mult timp pentru a recâștiga încrederea copiilor, iar rezultatele școlare au scăzut semnificativ în semestrul următor.
Coroban consideră esențial ca procesul de adopție să includă o pregătire temeinică a potențialilor adoptatori, evaluări psihologice aprofundate, o informare realistă privind provocările adopției – în special în cazul adolescenților sau al copiilor cu nevoi speciale – precum și măsuri clare de protecție emoțională pentru copii pe durata etapei de potrivire.
Procedura de adopție în R. Moldova: întârzieri și potriviri neadecvate
Stela Vasluian, directoarea executivă a AO „Amici dei Bambini – Moldova”, organizație acreditată pentru adopții internaționale, care sprijină dezvoltarea personală a copiilor și tinerilor prin activități de educație nonformală, menționează că una dintre principalele dificultăți ale sistemului de adopție este dezechilibrul dintre așteptările potențialilor adoptatori și profilul real al copiilor adoptabili.
Potrivit acesteia, majoritatea solicitanților își doresc copii mici, fără dizabilități, probleme grave de sănătate sau frați, în timp ce realitatea este diferită: o treime dintre copiii adoptabili au vârste între 16 și 17 ani, iar mulți dintre cei mai mici fac parte din grupuri de frați ori au grad de dizabilitate.
În opinia organizației, una dintre cele mai grave probleme este stabilirea tardivă a statutului de copil adoptabil. Această întârziere, în multe cazuri, îi face pe adoptatori să renunțe la mijloc de cale, din cauza așteptării îndelungate a unei potriviri.
Un alt impediment invocat ține de potrivirea neadecvată dintre copil și familie.
„Este inacceptabil ca unei familii care are acasă doi copii biologici și care e dispusă să adopte încă un copil, să-i fie propuși spre adopție alți trei copii, frați între ei. În acest caz, ce rost mai are atestatul de adoptator care indică clar pentru câți copii este declarat apt adoptatorul?” afirmă Stela Vasluian.
La acestea se adaugă dificultățile birocratice, în special cele legate de actele medicale, care presupun timp, costuri și solicitarea repetată a acestora, având în vedere durata lungă a procedurii. Situația este și mai complicată în cazul adopțiilor internaționale, în cazul cărora potrivirile sunt realizate de Consiliul Consultativ pentru Adopții care funcționează pe lângă Ministerul Muncii și Protecției Sociale și care se întrunește fără o periodicitate clară: „În ultimii ani, Consiliul s-a întrunit, practic, o singură dată pe an, ceea ce explică și numărul extrem de mic al adopțiilor internaționale.”
Stela Vasluian susține că în prezent, în R. Moldova există doar două agenții acreditate pentru adopții internaționale, iar familiile străine trebuie să aștepte mult timp pentru a li se propune un copil adoptabil: „Spre exemplu, noi am făcut solicitare de potrivire cu un copil adoptabil cu vârsta de 12 ani în noiembrie 2025. Suntem în februarie 2026 și încă nu a fost organizat Consiliul Consultativ pentru a fi făcută potrivirea. Foarte probabil că până se întrunește consiliul, copilul va avea 13 ani, iar până va fi realizată adopția – deja 14.”
Câți copii au fost adoptați în 2025
Potrivit datelor oficiale preliminare, pe parcursul anului 2025, în R. Moldova au fost adoptați în total 82 de copii, dintre care 79 de copii au fost adoptați conform procedurii de adopție națională și 3 copii – conform procedurii de adopție internațională.
Maria Genunchi