În ultimii ani, audiobook-urile au devenit tot mai populare. Mulți le ascultă în mașină, în timp ce fac sport sau curățenie. Sunt o soluție comodă pentru adulții care nu găsesc mereu timp să se așeze cu o carte în mână și să citească. În cazul copiilor, cititul și tabletele sunt medii direct competitive, scrie HotNews. În timp ce cititul independent necesită aproximativ un an de muncă inițială și durează între 10 și 30 de minute pe zi, cititul timpuriu pe tabletă se simte și e mai ușor de învățat, audio și vizualul fiind ajutoare de nădejde, așa că apare o întrebare firească: audiobook-urile au aceleași beneficii pentru creier ca și cititul clasic?
Cercetările în domeniu arată că ambele forme de consum al unei cărți implică procese cognitive complexe, însă modul în care creierul procesează informațiile diferă subtil. De exemplu, cititul dintr-o carte tipărită oferă repere vizuale și spațiale care ne ajută să înțelegem și să reținem mai bine firul narativ. În schimb, audiobook-urile pun accent pe ton, intonație și emoție – aspecte care uneori pot chiar îmbogăți experiența lecturii, după cum arată New Scientist.
Cititul și ascultarea activează creierul diferit
Un studiu din 2016 a testat diferențele dintre ascultarea și citirea aceleiași cărți. Rezultatul? Nu au existat diferențe semnificative în ceea ce privește înțelegerea textului. Totuși, cititul pe e-reader (nu pe hârtie) a redus reținerea informației, ceea ce sugerează că mediul contează mult, potrivit publicației Time.
Mai mult, cititul are un avantaj subtil: mișcările regresive ale ochilor (când ne întoarcem instinctiv să recitim câteva cuvinte) consolidează înțelegerea. În cazul audiobook-urilor, să revii la un fragment este mai incomod – trebuie să pui pauză sau să derulezi înapoi.
Un studiu cu fMRI a comparat cum reacționează creierul când citim propoziții vs. când le ascultăm (în portugheză). Oamenii de știință au constatat că ambii stimuli (citit și ascultat) activează o rețea comună din partea stângă a creierului (ex. inferior frontal gyrus, middle temporal gyri), zonă asociată limbajului și semanticii.
Cititul implică mai mult cortex vizual, în special fusiform gyrus/inferior occipital cortex, pentru recunoașterea literelor și formelor cuvintelor.
Audiobook-urile, mai vulnerabile la distrageri
Un alt aspect important analizat de cercetători este multitasking-ul. Mulți ascultă audiobook-uri în timp ce conduc, gătesc sau fac sport. Problema este că atenția se împarte și, implicit, reținerea scade. Cercetătorii au descoperit că studenții care au ascultat o lecție în format audio au reținut cu 28% mai puțin decât cei care au citit același material pe hârtie.
Pe de altă parte, audiobook-urile pot face o poveste mai vie prin vocea naratorului. Sarcasmul, emoțiile și ritmul pot fi transmise mai ușor prin audio decât prin text. În plus, pentru cineva care vrea să citească mai mult, dar are un program încărcat, audiobook-urile sunt o soluție excelentă pentru a rămâne conectat la cărți. Ascultatul determină o activare mai largă și bilaterală în zonele temporale (stânga și dreapta), pentru procesarea auditivă și legarea sunetelor de semnificații.
Dezvoltarea copiilor care citesc mult vs. care ascultă
În studiul lor, oamenii de știință s-au aplecat și asupra dezvoltării limbajului la copiii cu vârste între 4-12 ani și au observat că ascultatul poveștilor („listening to stories”) activează zona temporală devreme, încă de la 4-5 ani, fără să fie foarte mult influențat de performanța la teste. În schimb, cititul implică mai mult zonele frontale pe măsură ce copiii cresc, ceea ce sugerează că cititul solicită conexiuni mai mari între înțelegere, memorie de lucru și integrarea informațiilor.
O altă cercetare semnalează că „listening comprehension” (capacitatea de a înţelege ce auzi) devine tot mai importantă în școală, nu doar pentru cei care au deja abilități bune de decodare (citire), ci și pentru cei care întâmpină dificultăți. Deficiențele în înțelegerea auditivă pot limita performanța la citit.
Efectul combinat: citit în timp ce asculți
O meta-analiză din 2023 a examinat 30 de studii și a constatat că cititul în timp ce asculți oferă un mic beneficiu suplimentar față de cititul simplu, dar mai ales în situații controlate (de exemplu când ritmul de citire e impus de cineva). Beneficii au și cei care au dificultăți la citit, dar și cei care învață o limbă străină. De asemenea, un studiu-educațional a testat programe de instruire centrate pe metacogniție și memorie de lucru și s-a observat că, deși ambele forme (citit vs. ascultat) au îmbunătățit înțelegerea textului, programele de citit au generat câștiguri mai mari și mai persistente.
Un studiu pe elevi de gimnaziu și liceu a arătată că există o corelație semnificativă între cum înțelegi ce asculți și cum înțelegi ce citești. Cu cât abilitățile de ascultare sunt mai bune, cu atât cele de citire se dezvoltă mai mult, și invers. Totuși, pe măsură ce elevii înaintează în vârstă și devin mai experimentați în citit, avantajul cititului tinde să crească.
Răspunsul la întrebarea: „Ce e mai bine pentru creier – cititul sau audiobook-urile?” depinde de ce vrei să obții. Dacă vrei să înveți și să reții mai bine informații complexe, cititul pe hârtie rămâne superior. Dacă însă citești pentru plăcere sau vrei să profiți de momentele libere din trafic sau de pe banda de alergat, audiobook-urile sunt o alternativă valoroasă. Nici varianta de-a le combina: să citești când ai timp și să asculți când nu ai avea ocazia să te răsfoiești o carte, nu este de ignorat.