Moartea unei persoane dragi declanșează în organism o reacție complexă care depășește tristețea obișnuită. Medicii au descoperit că durerea profundă schimbă modul în care funcționează creierul și poate provoca probleme cardiace grave, tulburări digestive și slăbirea sistemului imunitar. Un studiu publicat în JAMA Internal Medicine a scos la iveală că persoanele de peste 60 de ani au un risc de două ori mai mare de infarct sau accident vascular cerebral în primele 30 de zile după moartea partenerului de viață, transmite HotNews.
Dr. Lisa M. Shulman, profesoară de neurologie în cadrul University of Maryland School of Medicine din Baltimore, SUA, explică mecanismul prin care pierderea unei persoane dragi afectează întregul organism.
„Creierul interpretează această amenințare existențială ca pe un pericol real pentru supraviețuire. Inima începe să bată rapid, tensiunea arterială crește, ritmul respirator accelerează, apar transpirații excesive, pe măsură ce organismul mobilizează mecanisme de apărare pentru a vă proteja, într-un fel sau altul”, a detaliat prof. dr. Lisa M. Shulman. Această reacție de „luptă sau fugă” poate fi declanșată de un restaurant care amintește de persoana dispărută sau chiar de o simplă mențiune a numelui său în conversație.
Profesoara de neurologie a dezvăluit că a trecut personal prin această experiență după pierderea soțului ei, dr. Bill Weiner, care a murit de cancer în 2012. Primii doi ani au fost extrem de dificili. S-a simțit dezorientată, confuză, în ceață, reacții prin care creierul încearcă să se disocieze de durerea emoțională.
- Doliul dă dureri puternice de stomac
Problemele digestive sunt printre primele semne fizice ale doliului. Constipația cronică alternează cu episoade de diaree severă, iar durerile abdominale pot deveni atât de intense încât unii oameni ajung la urgențe crezând că au apendicită. Senzația persistentă de gol în stomac nu dispare nici după mese, greața se resimte aproape permanent, iar vărsăturile pot apărea pe neașteptate.
Unii oameni se îngrașă brusc câteva kilograme, din cauză că nu mai fac mișcare, se neglijează și se refugiază în mâncare, de cele mai multe ori nesănătoasă. Alții slăbesc rapid, pentru că uită, pur și simplu, să mănânce mai multe zile la rând.
- Apar migrene și înțepături în piept
Experiența doliului produce dureri fizice aproape în tot corpul. Migrenele și durerile de cap tensionale pot dura zile întregi, însoțite, de multe ori, de amețeli puternice.
Pot apărea și dureri musculo-scheletice la nivelul brațelor, picioarelor și spatelui. Slăbiciunea musculară poate fi atât de severă încât deschiderea unui borcan devine imposibilă.
Durerile toracice sunt poate cele mai înfricoșătoare. Înțepăturile în piept imită perfect un infarct, așa că multe persoane cheamă ambulanța, convinse că suferă un atac de cord. Senzația de presiune pe stern, dificultățile de respirație și durerea care radiază în brațe completează tabloul. Un studiu, publicat în revista Circulation, confirmă însă că riscul de infarct este real, mai ales, în primele 24 de ore după pierderea cuiva drag.
- Tensiunea arterială crește și apar palpitații
Potrivit unui studiu din 2014, persoanele de peste 60 de ani au risc dublu de infarct sau accident vascular cerebral în prima lună după moartea partenerului de viață. Un astfel de eveniment duce la creșterea tensiunii arteriale, tulburări de ritm cardiac și palpitații intense.
Studiile arată însă că femeile și bărbații reacționează diferit la pierderea unei persoane apropiate. În cazul femeilor cu boli cardiovasculare preexistente, doliul scade riscul de deces, în timp ce la bărbați pericolul crește. Cercetătorii nu știu încă de ce, dar bănuiesc că sunt implicați hormoni de stres diferiți și mecanisme distincte de a face față durerii.
- Imunitatea se prăbușește
Doliul slăbește și sistemul imunitar. Răspunsul organismului la infecții devine mai lent și mai puțin eficient, astfel că o simplă răceală poate evolua spre pneumonie, iar infecțiile minore pot cauza probleme serioase. La persoanele cu afecțiuni cronice, precum diabet, boli autoimune sau cancer, simptomele tind să se agraveze.
În același timp, nivelul de inflamație din organism crește, un factor asociat cu boli cardiovasculare, cancer și risc mai mare de deces prematur. Chiar și infecțiile latente, cum sunt herpesul sau varicela, se pot reactiva în această perioadă de slăbiciune generală.
- Tulburările de somn, nelipsite
În timpul perioadei de doliu pot apărea atât insomnia, cât și hipersomnia. Unele persoane adorm greu, se trezesc frecvent pe parcursul nopții și au coșmaruri recurente. Se pot trezi foarte devreme, chiar la 3–4 dimineața, fără să mai reușească să adoarmă.
Altele dorm câte 14-16 ore pe zi, se trezesc doar pentru a merge la baie și apoi se întorc în pat. Somnul devine o evadare din realitatea insuportabilă. Și, în mod, paradoxal, cu cât dorm mai mult, cu atât se simt mai epuizate.
Ambele extreme cauzează probleme de concentrare și memorie, scad capacitatea de coordonare, și pot crește tensiunea arterială.
- Anxietatea se simte în tot corpul
După pierderea cuiva apropiat, corpul poate reacționa ca și cum ar fi mereu în pericol. Ritmul cardiac accelerează și devine neregulat, respirația este rapidă și superficială, iar mușchii rămân tensionați, mai ales în zona umerilor, gâtului și maxilarului. Somnul este fragmentat, cauzând epuizare constantă.
Sunt frecvente și alte reacții fizice, precum senzația de presiune în piept, nod în gât, amețeli, greață sau valuri de căldură urmate de frisoane. Palmele transpiră excesiv, gura se usucă, iar zgomotele obișnuite sau lumina puternică devin greu de tolerat. Pofta de mâncare scade, apar crampe abdominale și disconfort digestiv.
La persoanele cu afecțiuni alergice sau inflamatorii, simptomele se pot agrava, cauzând rinoree, ochi iritați, erupții și mâncărimi ale pielii.
Când doliul devine boală
Aproximativ 7-10% dintre oameni dezvoltă doliu complicat, o tulburare care necesită tratament specializat. După 12 luni, simptomele se intensifică, în loc să se amelioreze. Persoana afectată nu poate vorbi despre altceva decât despre moarte, furia și tristețea devin incontrolabile, iar speranța dispare complet.
Specialiștii de la Harvard clasifică doliul în două tipuri: acut și persistent. Doliul acut apare în primele șase până la 12 luni și, deși e dureros, se ameliorează gradual. Doliul persistent depășește 12 luni și rămâne la aceeași intensitate sau chiar se agravează.
În formele complicate, izolarea devine aproape totală. Persoana caută obsesiv semne ale celui decedat, crede că îl vede pe stradă, îi aude vocea, simte mirosul parfumului său. Refuză să accepte realitatea morții, păstrând camera neschimbată, vorbind despre cel pierdut la timpul prezent.
Strategii de adaptare
Nu există pastile magice care să amelioreze durerea pierderii, dar anumite măsuri pot face simptomele mai suportabile. Un studiu publicat în American Journal of Hospice and Palliative Medicine a demonstrat că un program special de opt săptămâni poate reduce nivelul de stres la adulții mai în vârstă care și-au pierdut partenerul de viață. Mai jos sunt principalele componente ale acestui program, utile celor care sunt perioadele de doliu acut.
- Practică yoga, tai chi sau qigong. Aceste activități pot relaxa corpul și mintea, iar cercetările arată că reduc efectele stresului și ale anxietății inclusiv la nivel biologic. Potrivit unui studiu publicat în Frontiers in Immunology, persoanele care practică regulat aceste discipline au o activitate mai scăzută a genelor implicate în inflamație.
- Menține o alimentație echilibrată. Stresul duce, de multe ori, la poftă de zahăr și grăsimi, însă alimentele ultraprocesate, bogate în calorii, pot accentua starea de disconfort. Este util să păstrezi un regim echilibrat, cu legume, fructe, proteine slabe și suficiente lichide.
- Ai grijă la somn. Doliul este epuizant, iar somnul are de suferit. Stabilirea unui program regulat de culcare, o rutină relaxantă seara și evitarea cofeinei și a alcoolului înainte de somn pot ajuta la un somn mai odihnitor.
- Fă mișcare. Chiar și o plimbare zilnică poate reduce agitația, tristețea și stările depresive asociate doliului. Dacă îți lipsește motivația, stabilește întâlniri cu o altă persoană.
- Monitorizează-ți starea de sănătate. În perioadele de doliu este ușor să ignori controalele medicale sau să uiți să-ți iei medicamentele. Programează din timp toate consultațiile pentru anul următor și folosește alarme pe telefon pentru a-ți aminti de medicamente.
- Preia treptat noile responsabilități. Pierderea unei persoane poate aduce sarcini noi cum ar fi gătit, administrarea casei, gestionarea documentelor sau a banilor. Deși pot părea dificile, pot deveni și un punct de sprijin, pentru că oferă un scop zilnic.
- Păstrează legătura cu ceilalți. Chiar dacă e dificil să te întâlnești cu oamenii, contactul social este extrem de important. Întâlnirile cu prietenii sau membri ai familiei, fie și scurte, pot reduce sentimentul de izolare. Poți stabili o ieșire săptămânală la prânz sau cafea, o masă lunară acasă sau pur și simplu o convorbire telefonică zilnică.