Cercetătorii au descoperit că schimbările în programul meselor pot fi un indicator important al stării de sănătate şi al riscului de deces la persoanele vârstnice. Pe măsură ce îmbătrânim, rutina zilnică, inclusiv modul în care ne alimentăm, se modifică treptat. Un nou studiu sugerează că nu doar ce şi cât mâncăm contează, ci şi ora la care mancam, în special micul dejun, transmite News.ro, citează G4Media.
Un nou studiu, realizat de cercetători de la Mass General Brigham şi publicat pe 4 septembrie, în revista Communications Medicine, arată că modificările în programul meselor la vârsta a treia pot fi un indicator important al stării generale de sănătate şi al riscului de mortalitate.
Studiul a analizat date de la 2.945 de adulţi cu vârste între 42 şi 94 de ani din Marea Britanie, urmăriţi pe o perioadă de peste 20 de ani, care au cuprins analize de sânge şi răspunsuri la chestionare detaliate.
Cercetătorii au constatat că, odată cu înaintarea în vârstă, persoanele tind să ia micul dejun şi cina la ore mai târzii, în timp ce intervalul zilnic în care consumă alimente se restrânge treptat. Un rezultat deosebit de important a fost asocierea dintre micul dejun luat mai târziu şi o stare de sănătate mai precară.
Micul dejun la ore târzii, asociat cu risc mai mare de depresie
Persoanele care luau micul dejun la ore târzii prezentau mai frecvent depresie, oboseală cronică, probleme dentare şi dificultăţi în pregătirea meselor, dar şi tulburări de somn. Aceste modificări au fost corelate şi cu un risc crescut de deces pe parcursul perioadei de monitorizare.
Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că indivizii cu predispoziţie genetică pentru un ritm circadian întârziat – cunoscuţi ca „bufniţe de noapte”, care preferă să se culce şi să se trezească mai târziu – aveau tendinţa de a lua mesele la ore mai târzii. Acest tipar ar putea indica o vulnerabilitate mai mare la probleme de sănătate odată cu îmbătrânirea.
„Schimbările în programul meselor, în special în ceea ce priveşte ora micului dejun, ar putea fi utilizate ca un marker simplu şi uşor de monitorizat al stării generale de sănătate la persoanele în vârstă. Atât pacienţii, cât şi medicii ar putea folosi aceste informaţii pentru a identifica din timp probleme fizice sau psihice ascunse”, a declarat autorul principal al studiului, dr. Hassan Dashti, specialist în nutriţie şi biologie circadiană la Massachusetts General Hospital.
Importanța meselor regulate
Studiul subliniază importanţa menţinerii unui program regulat al meselor la vârste înaintate, sugerând că încurajarea persoanelor în vârstă să respecte ore fixe pentru mesele principale ar putea deveni parte a strategiilor de promovare a îmbătrânirii sănătoase şi a longevităţii.
Autorii avertizează că aceste rezultate pot fi importante în contextul creşetrii în popularitate a dietelor bazate pe post intermitent şi pe limitarea strictă a intervalului zilnic în care este permis consumul de alimente, ale căror efecte pot fi diferite la vârstnici comparativ cu persoanele adulte tinere.
Studiul nu demonstrează o relaţie direct cauzală, dar indică faptul că momentul meselor, în special al micului dejun, ar putea fi un factor important în menţinerea sănătăţii la vârsta a treia.