Începutul unui nou an școlar nu înseamnă doar rechizite, cărți noi și hăinuțe pregătite cu grijă, dar și o avalanșă de emoții pentru întreaga familie. Atât copiii, cât și părinții, simt entuziasm, neliniște și curiozitate. Iar pentru copiii cu dizabilități și familiile lor, provocările sunt adesea mai mari. Părinții simt presiunea de a oferi siguranță, sprijin și încredere, în timp ce încearcă să-și gestioneze propriile îngrijorări. Copiii, la rândul lor, pot trece prin anxietate, schimbări de comportament sau tulburări de somn.
Cum își gestionează părinții emoțiile
Emoțiile părinților la începutul anului școlar sunt firești, întrucât schimbarea afectează întreaga familie, nu doar copilul. Grijile legate de adaptarea și acceptarea copilului cu dizabilitate sunt frecvente, însă părinții se pot pregăti emoțional, recunoscându-și trăirile fără a le nega sau a se învinovăți. „Poate vorbi cu un alt părinte care a trecut deja prin această etapă, cu un cadru didactic sau cu cineva de încredere din familie. Dar, totodată, este important ca părintele să nu se compare cu alții și să nu se critice pentru ceea ce simte. De asemenea, organizarea din timp, de la acte, rechizite, până la planificarea rutinei zilnice, aduce un sentiment de control care contribuie la reducerea anxietății”, explică psihologa Cristina Dolinschi. Aceasta recomandă ca în procesul de pregătire pentru începutul anului școlar, părinții să își îndrepte atenția spre ceea ce funcționează deja bine în comportamentul copilului și spre punctele sale forte, nu doar spre posibilele dificultăți. De asemenea, este important ca zilele dinaintea începerii/revenirii la școală să fie cât mai liniștite, cu o rutină stabilă: ore regulate de somn, mese echilibrate și momente scurte de relaxare, care să reducă stresul și să ofere un sentiment de siguranță.
Cristina Dolinschi subliniază că este esențial ca părinții, în special cei ai copiilor cu dizabilități, să-și gestioneze propriile emoții înainte de începerea școlii. Copiii resimt intens starea emoțională a părintelui, iar o atitudine calmă și organizată le oferă sentimentul de siguranță și pregătire.
„Nu înseamnă că părintele nu poate avea emoții, ci că poate învăța să le gestioneze și să le modeleze pentru copil: «Sunt puțin emoționat și eu, dar știu că ne vom descurca.» Această autenticitate, combinată cu încredere, transmite stabilitate”, explică psihologa.
Schimbările emoționale la copiii cu dizabilități
Specialista atrage atenția că, înainte de începerea școlii, copiii cu dizabilități pot manifesta emoții intense precum frica, nesiguranța sau neliniștea. Unii copii devin mai retrași, vorbesc mai puțin, se izolează de ceilalți sau evită unele activități pe care înainte le făceau cu plăcere. Pe când alți copii, potrivit acesteia, pot deveni agitați, sensibili, pot avea accese de furie, tulburări de somn sau coșmaruri. De asemenea, pot apărea forme de regres, cum ar fi refuzul de a merge singuri la toaletă sau nevoia constantă de a fi aproape de părinți.
„Părinții trebuie să fie atenți la orice modificare bruscă în comportament: dacă copilul mănâncă mult mai puțin sau, din contra, mănâncă compulsiv, dacă este mai obosit ca de obicei, dacă plânge frecvent sau nu mai vrea să iasă din casă. De asemenea, comportamentele agresive față de sine (lovituri, mușcături, automutilare ușoară) sau față de alții sunt un semnal de alarmă”, subliniază psihologa.
Dacă aceste manifestări emoționale persistă mai mult de două săptămâni, se intensifică sau afectează viața de zi cu zi a copilului, Cristina Dolinschi le recomandă părinților să ceară sprijin de specialitate.
Pregătirea emoțională a copilului cu dizabilitate pentru prima zi de școală
Psihologa subliniază că adaptarea copilului cu dizabilitate la școală începe cu familiarizarea. Este important ca părintele să discute calm și realist despre ce urmează, fără a crea temeri. Vizita la școală, întâlnirea cu învățătoarea și cunoașterea mediului pot reduce frica de necunoscut. De asemenea, o rutină zilnică asemănătoare celei școlare ajută copilul cu dizabilitate să înțeleagă ce urmează și să se simtă mai în siguranță.
„Jocul de rol este un instrument simplu și eficient: părintele poate juca împreună cu copilul o zi de școală, pentru ca frica de necunoscut să scadă și copilul să se obișnuiască cu situația. O altă activitate utilă este teatrul cu jucării: părintele și copilul folosesc plușuri sau figurine pentru a simula scenarii școlare, cum ar fi întâlnirea cu învățătoarea sau pauza. Astfel, copilul are control asupra poveștii și poate exprima, indirect, ce îl sperie”, recomandă psihologa.
Un ritual de dimineață comun al părintelui și copilului – fie că este vorba despre o îmbrățișare specială, un cântec sau o urare secretă – poate deveni un sprijin emoțional important în perioada începutului de școală. Repetat zilnic, acest gest simplu oferă copilului stabilitate și încredere, ajutându-l să facă față mai ușor emoțiilor dinaintea plecării. „Este foarte important ca părintele să-i arate încredere și sprijin, spunându-i lucruri simple, clare și încurajatoare, precum: «Știu că ești curajos», «Vom reuși împreună», «Oricând ai nevoie, poți să-mi spui», «La școală vei cunoaște prieteni noi». Aceste cuvinte aduc copilului liniște și curaj”, explică specialista.
Cum pot părinții să gestioneze anxietatea copilului legată de școală
Psihologa recomandă ca părinții să-i sprijine pe copii, în special pe cei cu dizabilități, în procesul de gestionare a anxietății legate de începutul școlii, prin activități simple, pe care le pot face acasă. Printre acestea se numără crearea unei „cutiuțe a siguranței/curajului”, în care copilul să pună obiectele care îl fac să se simtă bine și îl liniștesc: o jucărie mică, o fotografie, o frază încurajatoare.
„Ascultarea împreună a poveștilor audio sau vizionarea desenelor animate cu teme despre școală și prietenie poate schimba percepția copilului asupra școlii, transformând-o într-un loc mai primitor și plin de aventuri frumoase. Pentru a motiva copilul și a-l face să asocieze școala cu lucruri plăcute, puteți stabili un mic ritual de «răsplată» pentru fiecare zi de școală, cum ar fi o poveste în plus, o îmbrățișare sau o gustare preferată. De asemenea, crearea unei «cutii cu amintiri», în care copilul păstrează desene, poze sau obiecte din primele zile de școală, îl ajută să simtă că fiecare pas făcut este o realizare importantă”, recomandă psihologa.
Aceasta subliniază că răbdarea și înțelegerea sunt esențiale pentru a sprijini copilul cu dizabilitate în această perioadă dificilă.
Echilibrul între controlul părintelui și autonomia copilului cu dizabilitate
Cristina Dolinschi atrage atenția că echilibrul dintre controlul părintelui și autonomia copilului este esențial, mai ales în cazul copiilor cu dizabilități. Părinții sunt încurajați să le ofere copiilor opțiuni simple, prin care aceștia să poată lua decizii.
„De exemplu, puteți stabili împreună ora la care se trezește, iar el să aleagă ce fruct își ia la gustare. Astfel, copilul știe la ce să se aștepte, dar are și posibilitatea să-și exprime preferințele. Încurajați-l să ia decizii simple, oferindu-i opțiuni concrete, cum ar fi: «Vrei să porți tricoul albastru sau pe cel verde?», «Vrei să începi cu matematica sau cu limba română?» Este important să recunoașteți și să apreciați eforturile copilului, chiar dacă rezultatul nu este perfect. Încurajările și validarea încercării îi cresc încrederea în sine și îl motivează să încerce din nou”, explică psihologa.
Aceasta le recomandă părinților să ofere sprijin copiilor la realizarea temelor prin prezență și îndrumare, dar să evite să le facă în locul lor. Întrebările și sugestiile ajută copilul cu dizabilitate să-și dezvolte autonomia și gândirea critică. „Încurajați-l să pregătească la finalul zilei ghiozdanul și verificați împreună ce teme are pentru a doua zi. Puteți face din această activitate un ritual care îl ajută să-și dezvolte planificarea și să nu uite nimic important”, spune Cristina Dolinschi.
Pentru mai multe informații și resurse utile, vizitați site-ul abilitare.md, unde puteți găsi răspunsuri adaptate nevoilor voastre.
Articolul a fost dezvoltat în cadrul proiectului UNICEF Moldova „O lume incluzivă începe cu mine, cu tine, cu noi…”, implementat de AO „Prietena mea”, cu suportul financiar al Ministerului pentru Cooperare Economică și Dezvoltare al Republicii Federale Germania, prin intermediul Băncii Germane de Dezvoltare (KfW).
Doina Guțu, ZdG