Creșterea alarmantă a obezității la nivel global este asociată cu o schimbare profundă în alimentația populației, caracterizată prin trecerea de la dietele tradiționale la cele bazate pe alimente ultraprocesate (UPF). Un nou studiu de sinteză publicat în Revista Nature analizează rolul acestor produse în dezvoltarea obezității și explorează mecanismele biologice implicate.
Studiile arată că dietele bogate în alimente ultraprocesate favorizează supraalimentarea și cresc riscul de supraponderalitate și obezitate. Autorii notează că „schimbările profunde în structura și funcționarea sistemelor alimentare globale au contribuit probabil la creșterea obezității la nivel mondial, prin promovarea unor modele alimentare bazate pe alimente ultraprocesate”.
Alimentele ultraprocesate sunt descrise drept „formulări industriale obținute prin deconstrucția alimentelor în componente de bază (precum uleiuri, amidon și îndulcitori), modificarea acestora (de exemplu, prin procese enzimatice) și recombinarea lor cu aditivi cosmetici”.
Cercetarea experimentală arată că textura moale, densitatea energetică ridicată și combinațiile de nutrienți din aceste alimente determină un aport excesiv de energie, prin afectarea comportamentelor alimentare, a semnalelor de sațietate și a sistemului de recompensă alimentară.
Mai mult, autorii atrag atenția asupra altor caracteristici ale UPF care ar putea contribui la efectele obezogene: „este plauzibil ca mai multe atribute ale UPF (cum ar fi emulgatorii, îndulcitorii non-nutritivi, nutrienții acelulari și contaminanții din materialele de procesare și ambalare) să contribuie la efectele lor obezogene printr-o multitudine de căi fiziologice, inclusiv modificarea cineticii absorbției, a răspunsului glicemic și a compoziției și funcției microbiotei intestinale”.
De asemenea, experții subliniază necesitatea aprofundării cercetărilor, mai ales în ceea ce privește impactul expunerii la alimente ultraprocesate în etape-cheie ale vieții, precum sarcina, copilăria și adolescența. „Este necesară o cercetare suplimentară, în special privind efectele expunerii la UPF în timpul etapelor cruciale ale vieții și pentru a clarifica mai bine mecanismele biologice implicate”.
Pentru a combate eficient criza globală a obezității, autorii pledează pentru politici publice complexe și complementare, menite să reducă consumul de alimente ultraprocesate. „Politicile care se susțin reciproc, ce acționează asupra mediului alimentar (de exemplu, măsuri fiscale, etichete de avertizare pe ambalaj și restricții de marketing) ar putea reprezenta o strategie eficientă de sănătate publică pentru reducerea consumului de UPF”.