Combinarea alimentelor este o filozofie alimentară cu rădăcini antice, dar care a devenit extrem de populară în ultimii ani. Susținătorii acestor diete cred că o combinare incorectă a alimentelor poate duce la boli, acumulare de toxine și probleme digestive. De asemenea, ei mai cred că o combinare corectă a alimentelor poate ajuta, potrivit healthline.com, la ameliorarea acestor probleme.
Ce este combinarea alimentelor?
Combinarea alimentelor se bazează pe ideea că anumite alimente se potrivesc bine împreună, iar altele nu. De exemplu, se consideră că binecunoscuta combinație dintre friptură și cartofi are efecte negative asupra digestiei și sănătății. Principiile combinării alimentelor au apărut, inițial în medicina ayurvedică din India antică, dar au fost popularizate la mijlocul anilor 1800 sub termenul de „trofologie” – știința combinării alimentelor. Aceste idei au fost relansate la începutul anilor 1900 prin dieta Hay, iar de atunci au câștigat susținători în lumea sănătății și wellness-ului.
În general, aceste diete împart alimentele în grupuri, cum ar fi:
- Carbohidrați și amidonoase
- Fructe (dulci, acide, pepeni)
- Legume
- Proteine
- Grăsimi
Unele planuri clasifică alimentele ca fiind acide, alcaline sau neutre și specifică modul în care trebuie combinate aceste categorii în timpul meselor.
Reguli comune ale combinării alimentelor
Deși regulile pot varia, cele mai întâlnite sunt:
- Fructele se mănâncă doar pe stomacul gol, mai ales pepenii.
- Nu se combină amidonoasele cu proteinele.
- Nu se combină amidonoasele cu alimente acide.
- Nu se combină proteine de tipuri diferite.
- Lactatele (mai ales laptele) se consumă doar pe stomacul gol.
Alte reguli susțin că proteinele nu se combină cu grăsimile, zahărul trebuie consumat separat, iar fructele și legumele nu ar trebui mâncate împreună.
Credințele din spatele combinării alimentelor
Aceste reguli se bazează pe două idei principale:
- Alimentele se digeră în ritmuri diferite, iar combinarea celor cu digestie rapidă cu cele lente cauzează „blocaje” în sistemul digestiv.
- Enzimele necesare pentru digestia diferitelor alimente funcționează la niveluri diferite de pH – iar combinarea greșită afectează digestia.
Susținătorii cred că aceste principii sunt esențiale pentru sănătate și digestie și că încălcarea lor duce la acumularea de toxine și apariția bolilor. Combinarea alimentelor este o metodă alimentară care evită consumul anumitor tipuri de alimente împreună. Susținătorii consideră că această practică previne boli și probleme digestive.
Ce spune știința despre combinarea alimentelor?
Doar un singur studiu din anul 2000 a analizat principiile combinării alimentelor și impactul asupra pierderii în greutate. Participanții au fost împărțiți în două grupuri: unii au urmat o dietă echilibrată, iar ceilalți o dietă bazată pe combinarea alimentelor, ambele cu 1.100 calorii pe zi. După 6 săptămâni, ambele grupuri au pierdut în medie între 6 și 8 kg, fără niciun avantaj suplimentar pentru grupul care a urmat combinarea alimentelor. Mai mult, nu există dovezi științifice care să susțină majoritatea acestor principii, iar multe dintre ele datează de peste 100 de ani, când se știa puțin despre nutriție și digestie.
Mituri despre combinațiile alimentare
Despre mesele mixte – Se susține că organismul nu poate digera corect mesele mixte (care conțin grăsimi, carbohidrați și proteine). Totuși, acest lucru este fals. Corpul uman a evoluat să digere alimente integrale, care conțin în mod natural combinații de macronutrienți.
De exemplu:
- Legumele și cerealele conțin și proteine.
- Carnea conține și grăsimi, chiar și cea slabă.
- Sistemul digestiv este echipat să proceseze toate aceste tipuri simultan.
- Despre pH-ul digestiv – Se crede că o combinare greșită a alimentelor afectează nivelul de pH necesar enzimelor digestive. Realitatea: corpul menține în mod automat pH-ul potrivit în fiecare parte a sistemului digestiv. În stomac: pH-ul este între 1 și 2, foarte acid, ceea ce activează enzimele și omoară bacteriile. În intestinul subțire: corpul eliberează bicarbonat pentru a neutraliza acidul și a atinge un pH optim pentru digestia carbohidraților, proteinelor și grăsimilor.
- Despre fermentarea alimentelor în stomac – Se spune că alimentele digerate lent provoacă fermentarea celor digerate rapid. Dar stomacul este atât de acid încât bacteriile nu pot supraviețui acolo – deci fermentarea nu este posibilă. Fermentarea are loc în intestinul gros, unde bacteriile „bune” fermentează fibrele și carbohidrații nedigerați. Acest proces este benefic, deoarece produce acizi grași care reduc inflamația și riscul de boli.
Practic, NU există dovezi că principiile combinării alimentelor aduc beneficii. De fapt, știința modernă contrazice direct multe dintre aceste idei.
Exemple, bazate pe dovezi, de combinare benefică a alimentelor
Totuși, modul în care combini alimentele poate influența absorbția nutrienților, chiar dacă nu în felul susținut de dietele de combinare.
Fructe citrice și fier
- Fierul din plante (non-hemic) este slab absorbit.
- Vitamina C (din citrice, ardei gras etc.) îmbunătățește absorbția acestuia.
- Deci, combină spanacul sau fasolea cu lămâie, portocale sau ardei.
Morcovi și grăsimi
- Carotenoizii (din morcovi, roșii, spanac) au nevoie de grăsimi pentru a fi absorbiți.
- Adaugă ulei de măsline, avocado sau nuci în salate pentru absorbție mai bună.
Spanac și lactate
- Spanacul conține oxalați, care se leagă de calciu și reduc absorbția.
- Pentru cei cu dietă săracă în calciu, combinația poate fi o problemă.
- Pentru cei predispuși la pietre la rinichi, poate fi benefică.
Așadar, deși dieta de combinare a alimentelor nu are baze științifice solide, modul în care combini alimentele poate influența absorbția nutrienților în anumite cazuri. Important este să urmezi o dietă variată și echilibrată, fără să te bazezi pe reguli rigide sau nefondate.
Sursa: G4Food.ro