Marginalizarea este un fenomen prin care anumite persoane sau grupuri sunt definite și etichetate ca neconforme cu normele unui grup social. Acest proces influențează modul în care oamenii îi percep și tratează pe cei considerați parte din „grupul lor” în raport cu cei din „grupul exterior”. Totodată, marginalizarea presupune atribuirea unor caracteristici negative persoanelor sau grupurilor percepute ca diferite de normele sociale dominante, scrie verywellmind.
Aceasta este o perspectivă de tip „noi versus ei”, care poate duce la perceperea celorlalți drept „altfel” sau „străini”, negându-le astfel umanitatea. Drept urmare, cei care sunt excluși în acest mod sunt considerați mai puțin demni de respect și de drepturi egale.
Pe plan individual, marginalizarea contribuie la formarea prejudecăților față de anumite persoane sau grupuri. La nivel social, poate duce chiar la acte de violență împotriva grupurilor excluse. Fenomenul poate justifica persecutarea minorităților și refuzul drepturilor fundamentale pe baza apartenenței de grup.
În esență, marginalizarea este opusul incluziunii. Dacă sentimentul de apartenență implică acceptare și integrare, marginalizarea favorizează intoleranța și excluderea.
Semne că cineva este supus marginalizării
Acest fenomen poate fi subtil și inconștient. Unele semne includ:
- atribuirea de trăsături pozitive celor asemănători cu tine și negative celor diferiți;
- perceperea celor din afara grupului propriu ca fiind o amenințare;
- evitarea interacțiunii cu persoane diferite din punct de vedere social sau cultural;
- credința că persoanele din afara grupului propriu sunt mai puțin inteligente, capabile sau valoroase;
- privirea altora doar prin prisma apartenenței lor la un grup, fără a le recunoaște individualitatea.
Tipuri de marginalizare
Acest fenomen poate lua diverse forme, în funcție de context și de dinamica de putere. Unele criterii pe baza cărora se manifestă includ:
- vârsta;
- dizabilitatea;
- etnia, naționalitatea și rasa;
- identitatea de gen și sexul;
- limba;
- ocupația;
- afilierea politică;
- religia;
- orientarea sexuală;
- statutul socio-economic.
De ce sunt unii oameni excluși?
- Evoluția – în trecut, grupurile omogene asigurau supraviețuirea, iar delimitarea între „noi” și „ceilalți” era o strategie de protecție.
- Favorizarea grupului propriu – tendința de a favoriza membrii grupului propriu în detrimentul altora, mai ales în contexte de competiție pentru resurse.
- Percepția distorsionată a celorlalți – oamenii tind să vadă diversitatea din propriul grup, dar să perceapă membrii unui grup extern ca fiind „toți la fel”.
- Identificarea socială – apartenența la un grup poate influența comportamentul și poate accentua discriminarea față de cei din afară.
- Lipsa de cunoaștere – oamenii tind să facă presupuneri despre cei pe care nu îi cunosc personal, ceea ce poate duce la stereotipuri și prejudecăți.
Un exemplu clasic este Experimentul Robbers Cave, realizat de psihologul Muzafer Sherif, care a demonstrat că separarea artificială a unor copii în două tabere a generat rapid conflicte și ostilități între grupuri.
Consecințe
- excludere socială și discriminare, care pot duce la inegalități economice, educaționale și de sănătate;
- întărirea stereotipurilor și justificarea tratamentului inegal aplicat anumitor grupuri;
- exploatarea politică, în care liderii folosesc frica față de „ceilalți” pentru a obține sprijin public;
- crearea unui climat de divizare, unde toleranța și înțelegerea par imposibile.
Cum poate fi redusă marginalizarea?
- tratați oamenii ca indivizi, nu doar ca membri ai unui grup;
- recunoașteți propriile prejudecăți inconștiente și să încercați să le corectați;
- acceptați diversitatea ca un element benefic pentru dezvoltare personală și socială;
- fiți conștienți de limbaj, deoarece modul în care vorbim despre grupuri sociale poate accentua excluderea;
- extindeți cercul social, interacționând cu persoane din medii diverse.
Articol realizat de verywellmind.