Imaginează-ți că ești într-un tunel și, dintr-o dată, luminile se sting. Inima începe să bată mai tare, respirația ți se accelerează și simți că ceva rău e pe cale să se întâmple. Acesta este un atac de panică – un semnal de alarmă activat de creier, chiar dacă nu există un pericol real. Mulți oameni îl confundă cu un infarct, iar panica se amplifică și mai mult, notează G4Media.
De fapt, peste 25% dintre vizitele la urgență pentru simptome cardiace se dovedesc a fi atacuri de panică, potrivit unui studiu publicat în Journal of Psychosomatic Research (2021).
Cum îți dai seama dacă este un atac de panică sau un infarct?
Atacul de panică e ca o furtună scurtă – apare brusc, atinge un vârf și apoi trece. Vine la pachet cu palpitații, respirație rapidă, amețeală și un sentiment copleșitor de teamă. Poate dura între 5 și 30 de minute, dar, oricât de intens ar fi, nu îți pune viața în pericol.
Un infarct este diferit. Durerea nu trece ușor și poate radia spre braț, maxilar sau spate. Adesea, vine cu greață, transpirație rece și o presiune continuă în piept. Dacă ai dubii, caută imediat ajutor medical. Mai bine să verifici și să fie o alarmă falsă decât să ignori un semnal serios.
Ce se întâmplă în creierul tău într-un atac de panică?
Gândește-te la creier ca la un detector de fum mult prea sensibil. Câteodată, se activează fără motiv – detectează pericol acolo unde nu există. Acest sistem de alertă, guvernat de amigdala cerebrală, declanșează un val de adrenalină, exact ca atunci când ai fi în fața unui pericol major.
Studiile arată că persoanele cu anxietate au o hiperactivitate a amigdalei, ceea ce face ca mintea să vadă riscuri chiar și în situații obișnuite. Cu alte cuvinte, mintea și corpul tău reacționează de parcă ai fi într-o situație de viață și de moarte… doar că pericolul nu e real.
Cum să îți recâștigi controlul?
Dacă atacul de panică e ca o furtună, atunci cheia e să înveți să navighezi prin ea, în loc să te lupți cu valurile. Iată câteva tehnici care funcționează:
Respirația conștientă – Inspiră adânc pe nas 4 secunde, ține aerul 4 secunde, expiră lent pe gură 6 secunde. Repetă până simți că inima își revine la ritmul normal.
Tehnica 5-4-3-2-1 – Când te simți copleșit, identifică 5 lucruri pe care le vezi, 4 pe care le poți atinge, 3 pe care le auzi, 2 pe care le miroși și 1 pe care îl guști. Această tehnică îți ancorează mintea în prezent.
Reinterpretează ceea ce simți – În loc de „O să mor!”, încearcă să-ți spui „E doar o reacție chimică a corpului meu, va trece în câteva minute”. Schimbarea felului în care interpretezi simptomele le poate reduce intensitatea.
Evită stimulentele – Cafeaua, zahărul în exces și lipsa somnului îți pot sensibiliza și mai mult sistemul nervos.
Conform unui studiu publicat în British Journal of Psychiatry (2022), terapia cognitiv-comportamentală reduce atacurile de panică cu peste 70% în primele 6 luni.
Ce faci dacă tehnicile de mai sus nu funcționează
Uneori, panica revine în valuri, oricât ai încerca să o controlezi. Asta nu înseamnă că ești slab sau că „nu ai încercat suficient”. Înseamnă doar că ai nevoie de o abordare mai personalizată și de ajutor specializat.
Dacă ai încercat diverse metode de relaxare, dar anxietatea încă îți afectează viața, există soluții care merg mai în profunzime. Specialiștii noștri te pot ajuta să înțelegi mai bine ce se întâmplă și să găsești strategii care chiar funcționează pentru tine. Atacurile de panică pot fi copleșitoare, dar nu trebuie să le înfrunți singur – există sprijin și soluții care te pot ajuta să îți recâștigi echilibrul.